În ultimii patru ani, România a avut șansa unică de a împăduri gratuit 56 de mii de hectare. Banii ne-au venit de la Uniunea Europeană însă ne-am bătut joc de ei. Cu doar câteva luni înainte de finalizarea PNRR, în toată țara s-au plantat doar puțin peste 11 mii de hectare, ținta finală fiind 18 mii. Culmea este că, în județele de la câmpie, unde există cel mai mare deficit de pădure, iar terenurile sunt degradate, s-a împădurit cel mai puțin. Ilfov deține recordul negativ cu zero copaci plantați. Pe ultima sută de metri trebuie să plantăm șapte mii de hectare, altfel vom fi amendați de Comisia Europeană. „S-ar putea să nu existe suficienți puieți”, atrage atenția șeful Gărzii Forestiere. Urmăriți un nou episod al campaniei Statul la Stat.
În ultimii 30 de ani, în România s-au furat sute de milioane de metri cubi de lemn sub ochii autorităților statului. În paralel s-a plantat însă mult prea puțin pentru a compensa cumva furtul. În 2022 prin Programul Național de Redresare și Rezilență primeam peste 730 de milioane de euro cu care trebuia să împădurim 56 de mii de hectare. Nu am fost în star, iar Comisia Europeană ne-a tăiat din sumă și a stabilit o nouă țintă: de hectare. Nici pe aceasta nu am fost în stare să o atingem și iar ne-a fost tăiată suma, stabilindu-se o țintă și mai mică: 18 mii de hectare.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului:În momentul în care am venit la minister, Comisia voia chiar mai puțin de atât ca țintă, pentru ca noi aveam la momentul respectiv de hectare recepționate. Am reușit să convingem Comisia cu documentele, cu proiectele care au fost depuse, cu un calendar pe care l-am prezentat că suntem capabili sa plantăm în două sesiuni rămase la acea perioadă cât s-a plantat în doi ani de zile.
Unul dintre pricipalele scopuri ale programului a fost împădurirea județelor din sudul României, cu deficit de pădure, unde terenurile agricole sunt în diverse stadii de degradare. Ori, paradoxal, tocmai în aceste județe s-au împădurit cele mai mici suprafețe. În Teleorman de exemplu s-au plantat doar puțin peste patru hectare. În Gorj, 7 hectare, iar în Giurgiu 1,6 hectare, adică aproape nimic.
„Sunt în concurență cu subvențiile agricole”
George Gârbăcea, inspector șef Garda Națională de Mediu:Sunt în concurență cu subvențiile agricole. Terenul este limitat și e mai productiv să produci agricol.
Octavian Berceanu, activist de mediu:Terenurile sunt date de primării. Nu există nicio presiune în România să pună la dispoziție aceste terenuri care sunt degradate total. De ce? Pentru că pe aceste terenuri sunt mulți primari, sau prieteni de-ai lor, care iau subvenții de la APIA.
Potrivit datelor oficiale din cele de primării câte există în România atenție, 25 au depus proiecte pentru împăduriri sau reîmpăduriri.
Emil Draghici, președinte Asociația Comunelor din România:Spre deosebire de finanțarea altor proiecte, aici trebuie tu întâi să ai banii, să îi cheltuiești și după aia faci dovada că ai cheltuit banii, să faci dovada că ai făcut lucrările și primești banii. Acest fond de circulație la nivel local nu prea există.
În Ilfov nu s-a plantat și nu se va planta prin PNRR nici măcar un singur copac
Județul Ilfov este de departe cel mai mare repetent la acest capitol: nu s-a plantat și nu se va planta prin PNRR nici măcar un singur copac. Asta în condițiile în care pădurile reprezintă doar 16 la sută din suprafața județului, iar Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe ale Europei. Explicația este simplă: împădurirea este blocată de interesele imobiliare.
„Terenurile din Ilfovsunt privite dintr-un punct de vedere imobiliar”
Alex Găvan, fondator Centura Verde:Din păcate, odată cu terminarea PNRR-ului care este acum în ultimele etape, România ca de prea multe ori pierde o șansă istorică. Numai aici în Ilfov nu au fost accesate niciun fel de fonduri pentru împăduriri. UAT-urile nu au făcut asta și cred că are legătură și cu faptul că în general aceste terenuri sunt văzute, sunt privite dintr-un punct de vedere imobiliar.
Anul acesta PNRR se termină. Până acum au fost plantate un total de de hectare, iar pentru a atinge ținta de mai avem la dispoziție doar aproximativ două luni cât durează sesiunea de plantare din această primăvară. Cu alte cuvinte, ce nu am făcut ani de zile trebuie să facem în doar câteva săptămâni.
Octavian Berceanu, activist de mediu:Nu există nici măcar o strategie, este un heirupism de a atrage banii ăștia în ultimul moment.
Nu s-a plantat, acum vin amenzile
Ministra Mediului pune un eventual nou eșec în spatele beneficiarilor.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului:Beneficiarii care au venit și ne-au spus cu toții, noi vrem să continuăm acest proiect, ei sunt responsabili să finalizeze aceste lucrări în primăvara anului 2026. Noi ne ținem de calendar, în sensul în care am făcut plățile, în sensul în care am semnat contractele, dar de aici încolo este responsabilitatea beneficiarilor să înțeleagă și ei că dacă ei nu vor îndeplini aceste contracte pentru care au venit și au cerut în negocierile cu Comisia Europeană, noi să ne luptăm cu aceste contracte, dacă ei nu vor finaliza aceste contracte, România va fi amendată.
Doar că, un asemenea volum de împădurire într-o singură sesiune de plantare poate duce la epuizarea rapidă a puieților disponibili pe piață.
George Gârbăcea, inspector șef Garda Forestieră Națională: Lumea s-a înghesuit acum la final, doar că, singura mea reticiență este dată de partea de material semicer, de puieți, nu știu dacă sunt atâția puieți pentru o cerere atât de mare într-un timp atât de scurt.Ați ști să îmi spuneți dacă ce producem noi în țară ar acoperi această cerere într-un timp atât de scurt?George Gârbăcea: Nu cred, adică nu cred. Știu că sunt, dar are și Romsilva pentru partea de împădurire, poate să aibă un surplus, nu știu dacă surplusul este atât de mare încât să acopere.
Inițiativele private încearcă să umple golul lăsat de stat
Eșecul împăduririlor cu fonduri PNRR arată neputința și nepăsarea politicienilor și autorităților statului. Nu suntem în stare să ne facem nouă un bine nici măcar atunci când banii ne pică din cer.
Inițiativele private încearcă să umple golul lăsat de stat. În lipsa unei campanii naționale serioase, societatea civilă și companiile plantează copaci acolo unde autoritățile au eșuat. Spre exemplu, Digi a organizat două campanii de împădurire, în 2024 și în 2025, în urma cărora au fost plantați peste de copaci.