Unul dintre cele mai importante proiecte rutiere din nordul țării, Drumul Expres Suceava-Siret, se află într-o etapă decisivă, iar autoritățile estimează că până la sfârșitul lunii martie, cel târziu la începutul lunii aprilie, vor fi desemnați câștigătorii licitațiilor pentru cele trei loturi ale investiției. Proiectul are o miză strategică majoră: va asigura atât conectarea României cu infrastructura rutieră a Ucrainei, cât și un rol esențial în plan civil și militar.
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii,Ionel Scrioșteanu (foto) , a declarat că procedurile sunt în desfășurare într-un ritm accelerat, după lansarea licitațiilor în lunile decembrie și ianuarie.
„Suntem în plină procedură de licitație. Noi estimăm că licitațiile pe care le-am demarat în decembrie-ianuarie, care sunt licitații într-un regim foarte accelerat, vor avea desemnați câștigătorii fiecare lot în parte până la sfârșitul lunii martie, maximum început de aprilie” , a afirmat oficialul.
Potrivit acestuia, calendarul autorităților prevede o perioadă de aproximativ 30 de zile pentru eventuale contestații, astfel încât la începutul lunii mai să poată fi semnate contractele aferente loturilor finanțate prin programul SAFE.
Un element-cheie al proiectului îl reprezintă ultimul lot al Drumului Expres Suceava–Siret, care include și componenta de conectare transfrontalieră. În acest context, România va finanța și lucrări pe teritoriul ucrainean, pentru a evita blocajele de trafic la frontieră.
„Tronsonul de 14 km face parte din ultimul lot (Lotul 3 – n.n.)pe care îl avem în licitație, parte din Drumul Expres Suceava–Siret. S-au depus și aici ofertele, opt oferte, și estimăm desemnarea câștigătorului în același calendar accelerat ”, a precizat Scrioșteanu.
Prin programul SAFE, autoritățile române au în vedere reabilitarea și lărgirea la patru benzi a primilor 14 kilometri de drum din Ucraina, spre Cernăuți, imediat după punctul de frontieră de la Siret. Miza este una strict practică: evitarea formării unei strangulări de trafic în vamă, în momentul în care drumul expres din România va ajunge la graniță.„La fel, trecem granița și spre Cernăuți și primii 14 km de drum din Ucraina vor fi reabilitați și lărgiți de la două la patru benzi, în așa fel încât, la momentul în care se dă în trafic această autostradă și drum expres până la vama de la Siret, să nu se creeze pâlnie în punctul vamal, ci să existe fluiditate și spre Cernăuți” , a explicat pentrusecretarul de stat.
Oficialul a subliniat că punctul vamal existent va fi păstrat, însă el va fi modernizat astfel încât să poată susține un flux de trafic semnificativ mai mare.„Vom păstra punctul vamal existent. Și acolo avem un proiect de modernizare între România și Ucraina, în așa fel încât să avem un flux de trafic foarte bun și pe acea zonă” , a adăugat Scrioșteanu.
Proiectul Suceava-Siret face parte dintr-un coridor mai amplu care leagă Pașcani de Suceava la nivel de autostradă, continuare a autostrăzii A7, iar Suceava-Siret la nivel de drum expres, consolidând astfel axa rutieră spre nord-est și conexiunea cu Ucraina într-un context regional tot mai sensibil.
În ansamblu, acest tronson este văzut de autorități drept una dintre investițiile cu cea mai mare încărcătură strategică din actualul portofoliu de infrastructură, prin efectul direct asupra mobilității comerciale, conectivității regionale și securității logistice.
În plan mai larg, Ministerul Transporturilor susține că 2026 ar putea deveni cel mai bun an din istoria României în ceea ce privește inaugurările de autostrăzi și drumuri expres, cu o țintă de aproximativ 250 de kilometri dați în trafic.
Printre celelalte proiecte importante menționate de Ionel Scrioșteanu se numără autostrada Moldovei A7, unde sunt vizați 124 de kilometri până la Pașcani, închiderea lucrărilor la autostrada A0 București, precum și continuarea lucrărilor pe autostrada Sibiu-Pitești, unde revizuirea acordului de mediu este considerată esențială pentru accelerarea execuției secțiunilor montane. Oficialul a amintit și de Podul de la Ungheni, aflat la peste 30% stadiu fizic, precum și de lucrările de remediere aflate în desfășurare la Podul de la Brăila.