ÎCCJ a dat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru amânarea plății drepturilor salariale restante ale magistraților. Magistrații cer amendarea lui Bolojan și a lui Alexandru Nazare.
Lia Savonea
Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat luni, 30 martie, că a deschis acțiune în contencios administrativ împotriva Executivului, cerând obligarea premierului Ilie Bolojan și a ministrului Finanțelor la plata restanțelor salariale și aplicarea de amenzi în caz de neexecutare. Cererea, semnată de președinta Lia Savonea, a fost înaintată Curții de Apel București, transmite Agerpres.
Restanțele provin din majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, decisă în 2023 de fosta conducere a ÎCCJ (judecătoarea Corina Corbu) și a Parchetului General (procurorul general Alex Florența), aplicabilă retroactiv din 2018. Bugetul pe 2026, transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ, o creștere de circa 50% față de 2025, destinată achitării acestor drepturi.
Guvernul a decis însă amânarea unei părți a plăților, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.
Cererile Instanței Supreme din acțiunea în contencios
Înalta Curte a formulat mai multe solicitări, în cererea de chemare în judecată:
– Punerea la dispoziție a tuturor fondurilor pentru plata drepturilor restante, prevăzute în titluri executorii scadente în 2026;
– Emiterea actelor administrative și demersurile bugetare necesare, inclusiv prin rectificare;
– Stabilirea unui termen de executare de maxim 10 zile și aplicarea de amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere pentru premier și ministrul Finanțelor;
– Penalități de 2% pe zi de întârziere.
Acuzații grave la adresa Guvernului
ÎCCJ susține că neplata afectează dreptul de proprietate al judecătorilor cu titluri executorii neexecutate de peste zece ani și acuză Executivul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.
Decizia vine după plângerea prealabilă depusă vineri de Lia Savonea, care critica „atitudinea constantă și sistematică” a Guvernului de a adopta măsuri de „restrângere și afectare a drepturilor magistraților”. „Executarea hotărârilor judecătorești nu este opțională. Atunci când statul, în calitate de debitor, își arogă dreptul de a decide singur când și cum își execută obligațiile, vorbim despre un comportament incompatibil cu ordinea juridică”, se arată în plângerea prealabilă depusă de Instanța Supremă.
Reacția premierului Ilie Bolojan
„Guvernul a promovat un buget, acest buget a fost amendat în Parlament şi indiferent de sentinţa care va fi data, dar poate va fi dată tot cum au fost date şi sentinţele în zona de salarizare a magistraţilor, ea practic nu poate fi pusă în aplicare, pentru că nu guvernul a definitivat proiectul final de buget, ci Parlamentul României. Gândiţi-vă că primeşti o sentinţă, mai propui ceva în proiect de lege şi din nou în Parlament se modifică. Deci cred că o atenţie mai mare ar fi fost binevenită atunci când declanşează astfel de acţiuni”, a spus premierul, despre anunţul ÎCCJ, potrivit news.ro.
El a precizat că Guvernul a propus un buget care a fost modificat în Parlament, în baza discuţiilor din Parlamentul României de către parlamentari.
„Prin urmare nu guvernul este responsabil pentru această situaţie şi în al doilea rând e o problemă de suportabilitate pur şi simplu bugetară şi socială ca, atunci când nu ai bani suficienţi şi trebuie achitate nişte sume care vin istoric din spate, România este într-o situaţie de criză personal cred că din punct de vedere moral, când ai astfel de situaţii, ai dreptul moral să te gândeşti la anumite eşalonări”, a subliniat şeful Executivului, citează stirileprotv.ro .