Guvernul României a adoptat joi seară proiectul bugetului de stat pentru anul 2026, document construit pe o estimare de creștere economică de 1% și pe obiectivul reducerii deficitului bugetar, în paralel cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice.
PremierulIlie Bolojan a anunțat, la finalul ședinței desfășurate laPalatul Victoria , că executivul a adoptat toate actele necesare pentru pregătirea bugetului, care urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și aprobare.
Una dintre măsurile incluse în proiect este majorarea salariului minim brut pe economie la 4.325 de lei, începând cu 1 iulie 2026. Creșterea este de aproximativ 6,8% față de nivelul actual de 4.050 de lei.
Deficit mai mic și investiții mai mari
Ministrul Finanțelor,Alexandru Nazare , a declarat că bugetul pentru 2026 este construit pe baza unui Produs Intern Brut estimat la 2.045,2 miliarde de lei și urmărește reducerea deficitului bugetar la aproximativ 6,2% din PIB.
În același timp, investițiile publice sunt programate să ajungă la circa 164 de miliarde de lei, în creștere față de 138 de miliarde de lei în 2025. O mare parte din fonduri ar urma să provină din programele europene, inclusiv dinPlanul Național de Redresare și Reziliență , 2026 fiind ultimul an în care România poate utiliza aceste finanțări.
Sprijin pentru transportatori
Guvernul a decis și majorarea accizei la motorină, însă transportatorii vor beneficia în continuare de un mecanism de compensare. Sprijinul a fost extins până la finalul anului și majorat de la 0,65 lei la 0,85 lei pe litru, urmând să fie revizuit periodic în funcție de evoluția pieței.
Măsuri de debirocratizare pentru investiții
Executivul a aprobat și o ordonanță de debirocratizare care vizează accelerarea proiectelor economice. Printre principalele măsuri se numără:
Potrivit premierului, aceste măsuri sunt menite să creeze un mediu mai predictibil pentru investiții și să accelereze implementarea proiectelor economice.
Context economic dificil
Bugetul pentru 2026 este construit într-un context economic complicat, marcat de dobânzi ridicate, presiuni inflaționiste și incertitudini externe. Ministrul Finanțelor a menționat că evoluțiile geopolitice, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu, pot influența evoluția inflației și perspectivele economice.
De asemenea,Consiliul Fiscal a avertizat că echilibrul bugetar rămâne fragil și depinde de factori precum costurile de finanțare, nivelul colectării veniturilor și ritmul absorbției fondurilor europene.