Teatrul Național „I. L. Caragiale” București a fost, recent, gazda unei proiecții de gală cu o semnificație profundă: filmul „Gipsy Queen”, regizat de Hüseyin Tabak, având-o pe talentata Alina Șerban în rolul principal. Evenimentul a coincis cu marcarea Zilei Dezrobirii Romilor, aducând în prim plan atât o poveste cinematografică impresionantă, cât și un moment istoric crucial, celebrat la 170 de ani de la abolirea sclaviei romilor.
„Gipsy Queen”: O poveste despre lupta pentru demnitate și supraviețuire
Filmul „Gipsy Queen” urmărește destinul lui Ali, o mamă originară din România, care își croiește un drum dificil într-o țară străină, motivată de dorința de a le oferi copiilor săi un viitor mai bun. Viața sa este o succesiune de muncă epuizantă, presiune constantă și compromisuri dureroase, dar și o mărturie a rezistenței umane. Pentru binele copiilor ei, Ali este dispusă să meargă până la capăt – chiar și în ringul de box – într-o luptă care depășește goana după glorie, transformându-se într-o odă adusă demnității și supraviețuirii.
Potrivit organizatorilor, „Gipsy Queen” este un film direct, lipsit de artificii, care abordează cu onestitate teme precum curajul, fragilitatea, șansa reală la educație și afirmare. Producția deschide o conversație necesară despre reprezentare și acces egal la oportunități, aducând în atenția publicului realități adesea ignorate.
Ziua dezrobirii romilor: Reper istoric și responsabilitate culturală
Proiecția de gală a avut loc într-un context istoric deosebit. Pe 20 februarie s-au împlinit 170 de ani de la promulgarea „Legiuirii pentru emancipaţia tuturor ţiganilor din Principatul Țării Românești” de către domnitorul Barbu Dimitrie Știrbei. Această lege istorică a pus capăt unei perioade de peste cinci secole de sclavie, eliberând ultima categorie de romi aflați în proprietate privată.
Acest reper istoric subliniază tranziția de la o realitate a excluderii la una a drepturilor și libertăților, dar și responsabilitatea colectivă de a privi acest trecut cu onestitate și de a-l menține viu în memoria publică. De-a lungul timpului, comunitatea romă a contribuit substanțial la conturarea culturii românești, prin muzică, meșteșuguri, expresii artistice și tradiții care alcătuiesc o parte integrantă a patrimoniului comun. Cultura românească, prin natura sa, s-a format prin întâlniri, influențe și suprapuneri, iar minoritățile naționale îi conferă profunzime și sens, aducând perspective diverse și forme de expresie ce o completează firesc.
Dialog cultural la nivel inalt: De la Frankfurt la OSCE
Evenimentul a beneficiat de prezența unor personalități marcante, printre care ministrul culturii, Demeter András István. Acesta a fost însoțit de invitați de seamă, reprezentanți ai Târgului Internațional de Carte de la Frankfurt: Juergen Boos, directorul târgului, și Simone Buehler, coordonatoarea Programului „Țară Invitată de Onoare”. Prezența delegației de la Frankfurt la București are loc în contextul recent al semnării acordului prin care România a fost desemnată Țară Invitată de Onoare la Târgul Internațional de Carte de la Frankfurt în anul 2028, marcând o recunoaștere importantă a valorilor culturale românești pe scena internațională.
Într-un registru similar al dialogului și diversității, cu câteva zile înainte, Ministerul Culturii a găzduit vizita Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), domnul Christophe Kamp, alături de doamna Mitra Jalali, consilier juridic. Discuțiile purtate cu ministrul culturii și cu specialiștii ministerului au vizat sprijinul concret acordat minorităților naționale, incluzând proiecte culturale finanțate, festivaluri, inițiative artistice, precum și acțiuni dedicate comunităților de ucraineni din România, pe fondul conflictului din Ucraina. Înaltul Comisar a apreciat deschiderea și abordarea aplicată a Ministerului Culturii în susținerea diversității culturale și a dialogului intercultural, confirmând angajamentul României pentru promovarea incluziunii și respectului reciproc între comunități.