Opt elevi din Buzău, membri ai clubului de robotică și programare „ActivEdu”, s-au calificat la etapa națională a competiției „FIRST LEGO League”, una dintre cele mai mari competiții de robotică pentru copii din lume. FIRST LEGO League (FLL) îmbină știința, tehnologia, ingineria și matematica (STEM) cu lucrul în echipă și prezentarea publică. Programul a fost lansat în 1998 de organizația americană FIRST (For Inspiration and Recognition of Science and Technology), în parteneriat cu compania LEGO Group.
Cei opt elevi formează echipa care concurează sub numele „RoboActive” și care va reprezenta orașul pe 8 martie, la București, la etapa națională a competiției FIRST LEGO League. Copiii au între 14 și 16 ani și sunt elevi la mai multe școli gimnaziale. Printre ei se află și liceanul Răducu Luca Ioan, elev în clasa a IX-a la Colegiul Național „Alexandru Marghiloman”.
„RoboActive” face parte din clubul „Activ Edu”, care funcționează în spatele Primăriei Buzău, pe strada Cuza Vodă. Clubul a fost fondat de programatorul Silvestru Șerban, iar pregătirea pentru competiție este coordonată de o echipă de mentori cu experiență în IT și training. Mai exact, mentorii „Activ Edu” sunt Silvestru Șerban, fondatorul clubului, programator cu peste 25 de ani de experiență, prof. Nicu Olăroiu, coordonator al „Heart of RoBots”, pag 4, ambele sublinieri”, partener în colaborarea cu Activ Edu, și Diana-Mihaela Șerban, life coach și facilitator de training. Din partea elevilor „Heart of RoBots”, pag 4, ambele sublinieri”, sprijinul a venit din partea Alexandrei Mihalcea (inovație) și a lui Mihail Stroe (programare). La „Activ Edu” învață 54 de copii, cu vârste între 6 și 18 ani. Dintre ei, 16 au intrat anul acesta în competiție, împărțiți în două echipe: „RoboActive” (14–16 ani) și „ProActive” (11–12 ani).
RoboActive (14–16 ani) este echipa calificată la națională. Calificarea nu a venit peste noapte. Pregătirea a început încă din august, odată cu anunțarea temei din acest an – arheologia. Din acel moment, copiii au lucrat săptămânal la construcția robotului, programare, strategie și proiectul de inovație. La etapa regională organizată la București, la Academia de Științe Economice, în paralel cu alte centre din Baia Mare, Sibiu și Alba Iulia, peste 30 de echipe au concurat timp de două zile. RoboActive a obținut punctajele care o trimit la Naționala din 8 martie.
„Nu e doar despre robot”
La nivel global, FIRST LEGO League este cel mai extins program competițional de robotică pentru elevi. Dar, spune Diana-Mihaela Șerban, mentor pe partea de prezentare și inovație, miza depășește partea tehnică.„Estecea mai mare competiție de robotică din lume, dar nu ne provoacă doar din punctul de vedere al programării și construcției robotului. Asta este doar jumătate din problemă. Cealaltă jumătate este inovația și partea de lucru în echipă. Ne interesează foarte mult cum lucrează copiii și ca toți să fie implicați în prezentare” , spune aceasta. Robotul – construit exclusiv din piese LEGO – trebuie să rezolve o serie de misiuni pe planșă în doar două minute. În spatele acestor 120 de secunde stau luni întregi de muncă.„Copiii fac programare de la începutul anului până mergem la competiție. Silvestru și Nicu îi ajută la partea finală de eficientizare, când se lovesc de probleme, dar programarea o fac ei” , explică Diana-Mihaela Șerban.
De pe Marte pe Istrița: cum s-a născut proiectul
Tema arheologiei i-a provocat. La început, copiii au vrut să meargă… pe Marte.„Când au auzit de arheologie, au spus că ar vrea
Însă vizitele la Muzeul Județean și discuțiile cu specialiști „i-au readus” pe pământ. La Gruiu Dării au aflat că, în anumite situri, se poate lucra doar câteva zile pe an. Un moment esențial a fost întâlnirea online cu arheologul și paleontologul Dan Palcu, aflat acum în Brazilia.„Abia am reușit” , mai spune Diana-Mihaela Șerban,„să-l prindem să stea puțin de vorbă cu copiii. Este cel care s-a ocupat de zona descoperirilor de la Istrița, în zona Gura Sărății, unde au fost găsite fosile de balenă mică, confirmă existența celui mai mare lac care a acoperit vreodată Terra. Are proiecte inclusiv în Kenya. A fost o întâlnire extraordinară pentru copii” . Aceștia au vorbit și cu profesorul universitar Alfred Vestremeanu, specialist în domeniile geologiei, carotării terenurilor și al arheologiei, pentru avedea de ce au nevoie și cum ar putea echipa de robotică să sprijine arheologii în această zonă. De asemenea, au avut o discuție și cu inginerul și inventatorul de drone Răzvan Sabie. Din toate aceste întâlniri s-a conturat ideea unui robot capabil să cartografieze zonele suspecte dintr-un sit arheologic.
Și atunci a apărut provocarea supremă: Tezaurul de la Pietroasa. Copiii au fost fascinați de povestea descoperirii celebrelor piese „Cloșca cu puii de aur”.„Răzvan le-a spus că, folosind tehnologia, s-ar putea cartografia zona și identifica locurile probabile unde a fost găsit tezaurul. Copiii au mers mai departe cu ideea: dacă am putea construi un robot care să stabilească exact locul descoperirii? Să facă o hartă precisă? Poate că tehnologia ar putea aduce mai multă claritate acolo unde istoria încă are semne de întrebare” , povestește Diana-Mihaela Șerban.
Au aflat chiar și despre vechea tehnică de periegheză – analiza terenului arat pentru a identifica urme arheologice – și au imaginat cum un robot ar putea automatiza acest proces.„Poate că unul dintre copiii pe care îi mentorăm va găsi cândva exact locul descoperirii tezaurului. Important este că le-am sădit curiozitatea” , spune Diana-Mihaela Șerban.
Cum au lucrat: selecție naturală a talentelor
Pentru acest rezultat, copiii au muncit foarte mult. Din septembrie anul trecut, ei au lucrat în echipe de câte doi. Fiecare echipă rezolva o misiune. Au testat brațe diferite pentru robot, au comparat variante și au optimizat codul.„La un moment dat și-au dat seama care este varianta cea mai bună de robot. Fiecare misiune are un braț. Au văzut care sunt cele mai eficiente și cum reușesc să realizeze toate misiunile în cel mai scurt timp. În două minute trebuie să facă tot” , explică Diana-Mihaela Șerban.
Natural, rolurile s-au clarificat: cei mai buni la programare au rămas la robot, alții au lucrat la prezentare, la PowerPoint, la caietul tehnic și la machetă. Un copil a sculptat în lut. Alții au discutat cu profesorul de chimie despre posibilitatea de a face solul transparent; au aflat că acum „chimic nu se poate”.
Emoții: bucurie și lacrimi
La competiție, „ActivEdu” a participat cu două echipe.
Echipa RoboActive (calificată la națională): Răducu Luca Ioan (lider, clasa a IX-a, Colegiul Național „Alexandru Marghiloman”), Alex Condruz, David Mihai Bucălău, Petru Citrea, Raul Paraipan, Luka Andrei Ciupirlan, Bianca Moise și Antonio Sava. Patru dintre ei sunt în clasa a VIII-a și se pregătesc pentru Evaluarea Națională, dar au venit zilnic la club pentru a se pregăti în vederea competiției naționale. Și fac acest lucru în continuare.
Echipa ProActive (juniori): Rareș Bogzoiu, Radu Buzea, Ștefan Chiriac, Mihai Liviu Ion, Antonia Rusu, Victor Iordache, Aaron Putrezeanu și Vladimir State.
Momentul anunțării rezultatelor a fost intens. „Cei mari țopăiau de bucurie și strigau de entuziasm. Cei mici aveau lacrimi în ochi. Au avut punctaj foarte mare la robot, dar la prezentare emoțiile s-au văzut. A fost greu de explicat că, într-o competiție, poți să ai un robot foarte bun și, totuși, să nu mergi mai departe” , mărturisește Diana-Mihaela Șerban, despre cel mai emoționant moment din competiție în care echipa mare s-a calificat și echipa mică, deși cu un punctaj mare a ratat cu puțin calificarea.
Un alt moment emoționant s-a petrecut după competiție.„Înainte de competiție spuneau:
35 de ani de experiență aduși în sala de robotică
În spatele echilibrului emoțional al copiilor stă experiența Dianei-Mihaela Șerban.„Sunt life coach și facilitator de programe de training de 35 de ani. Am lucrat șapte-opt ani cu echipele Bitdefender, pe partea de gestionare a emoțiilor, comunicare și lucru în echipă. Unii dintre ei erau studenți” , mărturisește Diana-Mihaela Șerban.
Ea a coborât treptat pregătirea de la adulți la adolescenți, pentru a ajunge acum la copii.„Mi-a fost ușor să lucrez cu ei în această zonă. Facem cursuri de presentation skills și gestionare a emoțiilor. Nu punem accent doar pe robot. Punem accent pe partea umană” , spune aceasta.
Punctul forte pentru competiția națională
Pentru etapa din 8 martie, robotul este deja modificat: brațe noi, cod optimizat, strategie rafinată. Dar, spune mentorul, adevărata forță este alta:„Îmi place că, lucrând de trei ani împreună, au devenit prieteni. Și-au descoperit calitățile și singuri și-au decis responsabilitățile. Au încredere unii în alții. Mulți copii au abilități pe toate cele patru direcții: robot, programare, inovație și prezentare” , mai spune Diana-Mihaela Șerban.
Dincolo de calificarea la etapa națională a competiției „FIRST LEGO League”, pentru elevii clubului „ActivEdu” rămâne un vis îndrăzneț: acela că, într-o zi, unul dintre acești copii va construi robotul care va cartografia cu precizie locul unde a fost descoperită „Cloșca cu puii de aur” – și poate va aduce istoriei românești un răspuns definitiv. Orice sprijin acordat arheologilor prin robotică este binevenit.