Fostul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, a intrat în vizorul autorităților pentru fapte grave de conflict de interese și incompatibilitate, după ce a folosit funcția publică pentru a-și crește salariul personal de trei ori, potrivit investigațiilor realizate de site-ul Snoop și confirmate ulterior de Agenția Națională de Integritate (ANI) și Curtea de Conturi.
În perioada martie 2023 – septembrie 2024, Toni Greblă a semnat în calitate de președinte al AEP trei ordine care i-au adus beneficii materiale directe, majorându-și în mod ilegal veniturile salariale, arată raportul ANI.
Ordinul care a schimbat totul
Primul ordin, nr. 174 din 30 martie 2024, emis chiar de Toni Greblă, i-a majorat salariul cu 50%, în mod unilateral, fără niciun temei legal real. Practic, Toni Greblă a folosit prerogativele funcției sale pentru a-și suplimenta veniturile.
Suma totală încasată nelegal se ridică la aproape 24.000 de euro, bani pe care Curtea de Conturi a cerut oficial să fie restituiți AEP. Raportul Curții de Conturi, publicat în septembrie 2024, arată că cheltuielile de personal au fost supradimensionate cu 118.830 de lei, sumă corespunzătoare veniturilor majorate nejustificat.
Toni Greblă a declarat pentru Snoop.ro că totul a fost „o eroare” și că banii au fost returnați. Totuși, Curtea de Conturi a infirmat oficial această versiune, arătând că majorările salariale fuseseră efectuate fără niciun control legal prealabil.
Pe lângă majorările salariale ilegale, Toni Greblă a fost și în situație de incompatibilitate: între 28 martie 2023 și 28 februarie 2025, a deținut simultan funcția de președinte al Secției de drept privat a Consiliului Legislativ și pe cea de președinte AEP, situație interzisă de legislația privind integritatea în funcțiile publice.
Reacția Parlamentului
În consecință, Parlamentul României l-a revocat pe 28 februarie 2025 din funcția de președinte AEP. Hotărârea legislativă face referire explicit la anchetele Snoop, inclusiv la deciziile prin care Greblă și-a majorat salariul.
Acest caz a readus în prim-plan problema controlului asupra instituțiilor publice și a mecanismelor prin care funcționarii de top pot abuza de putere pentru câștig personal.
ANI și Curtea de Conturi au demonstrat că verificarea riguroasă a actelor administrative și transparența sunt esențiale pentru prevenirea abuzurilor de acest tip.