Deficitul bugetar rămâne cea mai mare vulnerabilitate a economiei românești, avertizează Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, care atrage atenția că orice abatere de la programul de reducere a acestuia poate avea efecte „devastatoare”. În același timp, creșterea prețurilor la carburanți scoate la iveală limitele bugetare ale statului, iar soluțiile de sprijin sunt restrânse.
Eugen Rădulescu
În acest context, oficialul transmite un mesaj direct către populație: reducerea consumului, inclusiv prin renunțarea temporară la mașină, poate deveni inevitabilă. „Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, și așa marile orașe sunt sufocate de traficul rutier, asta dacă majorarea cu 50 – 100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare”, a spus consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României.
Analiza lui Eugen Rădulescu, intitulată „Joaca cu focul: aruncând benzină pe deficitul bugetar” şi publicată miercuri pe site-ul BNR, pleacă de la o realitate considerată critică: deteriorarea accelerată a finanțelor publice. Creșterea datoriei de la niveluri reduse la aproximativ 60% din PIB și deficitele repetate, culminând cu un nivel record în 2024, indică, în opinia sa, o perioadă lungă de politici fiscale iresponsabile. În acest context, programul actual de reducere a deficitului este esențial, dar dificil de implementat, pe fondul creșterii costurilor cu dobânzile, al presiunilor demografice și al majorării cheltuielilor publice.
„După instalarea guvernului Bolojan a fost demarat un program pe 7 ani de revenire a deficitului bugetar în limitele prevăzute de Tratatul de la Maastricht, adică nu mai mult de 3% din PIB. Misiunea de îndeplinit este deosebit de dificilă, întrucât se vor manifesta, concomitent, numeroase evoluții opuse inevitabile, printre care cele mai dificile vor fi creșterea plăților pentru dobânzile aferente datoriei publice (ce vor ajunge, în acest an, la peste 60 miliarde de lei, adică 3% din PIB și vor crește an de an!) și majorarea cheltuielilor militare, de la sub 2% din PIB în anii anteriori, la 5% din PIB în câțiva ani de acum înainte.
Nici factorul demografic nu ne ajută: în următorii 5 – 7 ani vor ieși la pensie generațiile, numeroase, cunoscute sub numele de «decreței»; adică, vom avea o piață a muncii mai restrânsă, care va plăti pensii unui număr mai mare de pensionari“, a transmis consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Un alt punct central al analizei lui Eugen Rădulescu este pierderea de credibilitate a statului român în fața piețelor financiare. Deși există instrumente legale și instituții menite să asigure disciplina bugetară, acestea au fost frecvent ignorate, iar angajamentele asumate nu au fost respectate. Consecința directă este creșterea costurilor de împrumut, România ajungând să plătească unele dintre cele mai ridicate dobânzi din Europa, chiar și în condițiile unei datorii publice mai mici decât a altor state.
„Un aspect mult prea puțin discutat, probabil pentru că nu prea ne convine, este cel al credibilității: de câte ori autoritățile unei țări au făcut exact ce s-au angajat să facă și de câte ori au găsit scuze ca să nu facă? Or, aici, țara noastră nu are deloc o istorie care să o avantajeze. Da, am achitat datoria externă, nu am (prea) avut sincope ale plăților (cea mai recentă a fost în 1982, când am înregistrat un «default», adică nu am achitat la scadență datorii ale statului), dar programele de restructurare economică la care s-au angajat autoritățile au fost arareori duse la bun sfârșit, așa cum ne angajasem.
Nu știu dacă își mai amintește cineva, dar în 2010 parlamentul a adoptat Legea responsabilităţii fiscal-bugetare (nr. 69/16 aprilie 2010), care prevede măsuri judicioase, aliniate standardelor internaționale, pentru a evita derapajele fiscale, inclusiv din cauze electorale. Un spațiu amplu al legii este dedicat respectării limitelor maxime ale cheltuielilor de personal. Este înființat Consiliul fiscal, «o autoritate independentă, compusă din 5 membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare, care va sprijini activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare, pentru a asigura calitatea prognozelor macroeconomice care stau la baza proiecţiilor bugetare şi a politicilor fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung.
Membrii Consiliului fiscal îşi exercită mandatul potrivit legii şi nu vor solicita sau primi instrucţiuni de la autorităţile publice ori de la orice altă instituţie sau autoritate»“, a mai precizat specialistul, conform sursei citate.
În ceea ce privește scumpirea carburanților, Rădulescu subliniază că marja de intervenție a statului este limitată tocmai din cauza dezechilibrelor bugetare acumulate. În lipsa unor resurse fiscale suplimentare, reducerea taxelor nu este o opțiune sustenabilă, iar ajustarea trebuie să vină inclusiv din comportamentul de consum. Astfel, apelul la utilizarea transportului public devine nu doar o recomandare punctuală, ci un exemplu al adaptării necesare într-un context economic dificil.
„Este adevărat că peste jumătate din prețul la pompă este impozit. Așa este peste tot în Europa. Benzina de la noi o fi mai scumpă decât cea din Bulgaria, dar e mai ieftină decât în marea majoritate a celorlalte state ale UE. Pe aceste impozite se bazează bugetul – adică cel care ar trebui să ajungă la un deficit de 6,2% din PIB în acest an. Ce alegem? Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar?
Mă tem că a doua opțiune este singura rațională. Cred că posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun, și așa mările orașe sunt sufocate de traficul rutier, asta dacă majorarea cu 50 – 100 de lei a costului unui plin de carburant este considerată prea mare. Iar dacă se va întâmpla ca, urmare a crizei, să continue creșterea prețului la hidrocarburi pe plan mondial, cred că guvernul va adopta măsuri țintite, care să îi protejeze, fie și parțial, pe agricultori și pe transportatori.
Nu mă aștept să îmi crească popularitatea după asemenea comentarii. Ceea ce înțeleg eu, poate mai bine decât mulți alții, este că anul acesta vom plăti peste 60 miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Dacă ținem cu dinții de a folosi doar autoturismul pentru orice drum, la costuri «acceptabile», aceste dobânzi vor crește până într-atât, încât nu vom mai avea resurse decât pentru a le plăti. Iar costurile «acceptabile» vor rămâne doar o amintire”, a mai explicat Eugen Rădulescu pe site-ul Băncii Naționale a României, scrie antena3.ro .