Mai mult de o treime dintre cei chestionaţi consideră că principalul pericol la adresa securităţii naţionale este corupţia. 94.4% dintre cei chestionaţi consideră că statul ar trebui să ofere cetăţenilor programe de pregătire care să includă proceduri de evacuare în situaţii de urgenţă,
Întrebaţi dacă, în prezent, România este o ţară sigură sau nesigură din punct de vedere al securităţii naţionale, 17.9% dintre români au apreciat că este foarte sigură, 33.2% mai degrabă sigură, 27% mai degrabă nesigură, iar 19.4% foarte nesigură. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.4%.
Consideră că România este o ţară sigură din punct de vedere al securităţii naţionale mai ales: votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. Cred că România este o ţară nesigură în special: votanţii AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.
35.3% dintre respondenţi consideră că principalul pericol la adresa securităţii naţionale a României este corupţia. 19.4% indică dezinformarea şi manipularea opiniei publice (ştiri false, influenţarea proceselor democratice), 18.7% instabilitatea economică, 5.8% un atac militar (agresiune externă asupra teritoriului), iar 5.3% influenţa politică străină. Menţionează atacurile cibernetice (asupra infrastructurii critice: reţele de energie, bănci, spitale) 4.3% dintre români, criza energetică – 3%, actele de terorism şi sabotaj – 1.1%, acţiunile de spionaj – 0.9%, iar 2% precizează alt pericol. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1%.
Implicarea României într-un război
31% dintre participanţii la sondajul realizat în perioada 23-27 februarie (înainte de atacul împotriva Iranului) declară că sunt foarte îngrijoraţi de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani (faţă de 36.9% în sondajul realizat între 3 şi 13 martie). 33.1% sunt oarecum îngrijoraţi (faţă de 31.1% în sondajul realizat între 3 şi 13 martie), 5.2% oarecum neîngrijoraţi (faţă de 6.1% în sondajul realizat între 3 şi 13 martie), iar 29.1% spun că sunt foarte puţin îngrijoraţi sau deloc (faţă de 25.2% în sondajul realizat între 3 şi 13 martie). 1.6% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt îngrijoraţi de posibilitatea implicării României într-un război în următorii ani mai ales: votanţii PSD şi AUR, femeile, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural. Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii din sectorul privat sunt cel mai puţin îngrijoraţi de o astfel de perspectivă.
76.8% dintre cei chestionaţi consideră că România ar trebui să se orienteze către Vest – adică Uniunea Europeană, SUA, NATO (faţă de 77% în ianuarie 2022 şi 87.5% în decembrie 2024), în timp ce 10.1% cred că direcţia potrivită ar fi către Est – adică Rusia, China (faţă de 10.4% în ianuarie 2022 şi 4.1% în decembrie 2024). 13.1% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 12.6% în ianuarie 2022 şi 8.4% în decembrie 2024).
Sunt de părere că România ar trebui să se orienteze către Vest mai ales: votanţii PSD, PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani şi persoanele peste 60 de ani, locuitorii din Capitală.
Consideră că România ar trebui să se orienteze către Est în special: votanţii AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani şi angajaţii din sectorul privat.
Ieşirea României din NATO
11.8% dintre cei intervievaţi cred că România ar trebui să iasă din NATO (faţă de 18.7% în ianuarie 2022 şi 8.1% în decembrie 2024), în timp ce 84.4% sunt de părere că ţara nu ar trebui să părăsească alianţa (faţă de 76.2% în ianuarie 2022 şi 88.1% în decembrie 2024). Ponderea non-răspunsurilor este de 3.8% (faţă de 5.1% în ianuarie 2022 şi 3.8% în decembrie 2024).
Sunt de părere că România ar trebui să iasă din NATO mai ales: votanţii AUR, persoanele între 30 şi 59 de ani, locuitorii din mediul rural, angajaţii din sectorul privat.
Ieşirea României din Uniunea Europeană
22.2% dintre respondenţi sunt de părere că România ar trebui să iasă din Uniunea Europeană (faţă de 25.2% în ianuarie 2022 şi 9.4% în decembrie 2024), în timp ce 74.4% se opun (faţă de 71.7% în ianuarie 2022 şi 88.1% în decembrie 2024). 3.4% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 3.1% în ianuarie 2022 şi 2.5% în decembrie 2024).
Consideră că România ar trebui să iasă din UE în special: votanţii AUR şi angajaţii din sectorul privat.
Acţiunile militare împotriva Iranului
11.9% dintre participanţii la sondaj consideră că acţiunile militare ale Statelor Unite ale Americii şi Israelului împotriva Iranului sunt foarte justificate. 21.1% le apreciază ca fiind mai degrabă justificate, 26.5% mai degrabă nejustificate, iar 21.4% foarte nejustificate. Ponderea non-răspunsurilor este de 19%.
55.8% dintre respondenţi au foarte multă şi destul de multă încredere în SUA, 46.8% în Marea Britanie, 41.9% în Franţa, 41.7% în Germania şi 41.6% în Polonia. Republica Moldova beneficiază de un capital de încredere de 29.9%, Bulgaria – 29.2%, Turcia – 28.6%, iar Serbia – 21.2%. Pe ultimele locuri se poziţionează Ungaria cu 20.1%, Ucraina cu 16.8%, şi Rusia cu 12.6%.
Au încredere în SUA mai ales: votanţii PSD şi AUR, persoanele de peste 60 de ani. Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare tind să aibă cea mai multă încredere în Marea Britanie. Au încredere în Franţa în special: votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară. Votanţii PNL şi USR, bărbaţii, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare tind să aibă mai multă încredere în Ucraina decât restul populaţiei. În special votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani şi angajaţii în sectorul privat au încredere în Rusia.
Cine ar avea rolul principal în respingerea unui atac?
38.3% dintre participanţii la sondaj consideră că rolul principal în respingerea unui atac ar reveni NATO (prin activarea Articolului 5). 27.6% indică statele cu care România are parteneriate strategice bilaterale (precum Franţa, Germania sau Marea Britanie), 19.6% Armata României, iar 8.6% Uniunea Europeană (prin cooperare militară între statele membre). 5.9% nu ştiu sau nu răspund.
88.3% dintre participanţii la sondaj consideră că statul ar trebui să ofere cetăţenilor programe de pregătire pentru situaţii de criză care să includă măsuri pentru detectarea dezinformării, în timp ce 10% sunt de părere că statul nu ar trebui să furnizeze astfel de programe. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.7%.
97.5% dintre respondenţi consideră că statul ar trebui să furnizeze cetăţenilor programe de pregătire pentru situaţii de criză care să includă măsuri de prim ajutor, în timp ce 1.7% sunt de părere că statul nu ar trebui să ofere astfel de programe. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.8%.
Proceduri de evacuare în situaţii de urgenţă
Întrebaţi dacă cred că statul ar trebui să ofere cetăţenilor programe de pregătire care să includă proceduri de evacuare în situaţii de urgenţă, 94.4% dintre români sunt de acord, în timp ce 4.3% sunt împotrivă. 1.4% nu ştiu sau nu răspund.
Cercetarea realizată de INSCOP Research la solicitarea Strategic Thinking Group a inclus două valuri de culegere, în perioada 23-27 februarie 2026, respectiv 3-13 martie 2026. Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), iar volumul fiecărui eşantion fiind de 1100 de persoane. Eşantioanele sunt reprezentative pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor pentru fiecare eşantion este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.