Academia Română își desemnează noua conducere.
Al doilea mandat al lui Ioan Aurel Pop s-a încheiat duminică . Academicienii Mircea Dumitru şi Marius Andruh candidează pentru funcţia de preşedinte al celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură.
În 5 aprilie 2022, academicianul clujean Ioan Aurel Pop era ales pentru un nou mandat de președinte al Academiei Române , cu durata de 4 ani.
Membru corespondent al Academiei Române din anul 2001, în cadrul Secției de științe istorice și arheologie, și membru titular din anul 2010, profesorul Ioan-Aurel Pop a deținutprimul mandat de președinte al cel mai înalt for de consacrare științifică și culturală al țăriiîn perioada 2018-2022 , în urma alegerilor desfășurate pe data de 5 aprilie 2018, potrivit Academiei Române.
Duminică, 5 aprilie 2026, academicianul clujean Ioan Aurel Pop și-a încheiat al doilea mandat la conducerea Academiei Române.
Filosoful Mircea Dumitru și chimistul Marius Andruh, în cărți pentru președinția Academiei Române
Alegerile pentru noua conducere a Academiei Române se vor desfășuramarți, 7 aprilie 2026.
AcademicieniiMircea Dumitru șiMarius Andruh candidează la funcția de președinte al Academiei Române.
Mircea Dumitru: Filosof, profesor și fost ministru al Educației
Mircea Dumitru (65 de ani) este una dintre cele mai cunoscute personalități ale filosofiei românești contemporane. Din 2022, el ocupă funcția de vicepreședinte al Academiei Române, iar în perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a ocupat funcția de ministrul al Educației.
Academicianul Mircea Dumitru este filosof și logician. A făcut studii liceale la Craiova și București și studii universitare la Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea din București.
În 1998 a obținut doctoratul în filosofie, specializarea logică și filosofia matematicii, la Tulane University, New Orleans, Louisiana, SUA; în același an, a obținut un al doilea titlu de doctor în filosofie, specializarea filosofia limbajului, la Universitatea din București. A desfășurat o fructuoasă activitate didactică la Facultatea de Filosofie, Departamentul de filosofie teoretică și logică din cadrul Universității din București. A fost profesor invitat la Universitatea ,,Jean Moulin“ din Lyon, la Universitatea din Helsinki, la City University of New York și la New York University. În activitatea de cercetare s-a aplecat cu deosebire asupra logicii filosofice și simbolice, filosofiei limbajului, metafizicii modalităților, epistemologiei, filosofiei minții și a conștiinței. Prorector al Universității din București (2008-2011) și rector între anii 2011- 2019.
În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a fost Ministru al Educației și Cercetării Științifice.
În 2014 Academia Română l-a ales membru corespondent și a devenit titular în 2021. Din același an este președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie din Academia Română și directorul Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu Motru“ al Academiei Române. A primit premiul „Mircea Florian“ al Academiei Române în 2001, iar în anul 2021 statul francez i-a oferit distincția „Officier de l’Ordre du Mérit“, conform informațiilor bio-bibliografice publicate de Academia Română.
Marius Andruh, una dintre cele mai respectate personalități ale chimiei românești
ProfesorulMarius Andruh (71 de ani) este una dintre cele mai respectate personalități ale chimiei românești.
Academicianul Marius Andruh (71 de ani) este absolvent al Colegiului Național „B.P. Hasdeu“ din Buzău (1973) și al Facultăţii de Chimie a Universităţii din Bucureşti, Secția Chimie anorganică (1979), unde din 1984 îşi desfăşoară activitatea.
În 1988 a obţinut titlul de doctor în științe chimice. Şi-a continuat specializarea la Paris (1991) şi Göttingen ca bursier „Alexander von Humboldt“ (1992–1993). Între 1994 şi 1996 a fost profesor asociat la Universitatea Québec din Montreal. Profesor (1996) şi şef de catedră (din 2004), director al Departamentului de chimie anorganică, Facultatea de Chimie a Universității din București. Prin cercetările sale, a contribuit la dezvoltarea chimiei combinaţiilor complexe polinucleare, cu realizări în direcţii precum: arhitecturi supramoleculare în chimia coordinativă şi inginerie cristalină; magnetism molecular; materiale moleculare luminescente. A elaborat strategii originale pentru obţinerea polimerilor de coordinare și a descris noi tipuri de topologii pentru aceștia. În 2001 Academia Română l-a ales membru corespondent și a devenit titular în 2009, an din care este preşedintele Secţiei de știinţe chimice a Academiei Române. A fost distins cu Ordinul Naţional „Pentru Merit“, în grad de Cavaler (2008), cu Diploma de Onoare şi Medalia „Gheorghe Spacu“ din partea Societăţii de Chimie din România (2009), asociație profesională care i-a decernat în 2018 și Medalia „Dr.C.I. Istrati“. Redactor-șef al „Revue Roumaine de Chimie“ și președintele Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie.
În urma alegerilor din mai 2022 pentru noua conducere a Academiei Române, academicienii Mircea Dumitru și Marius Andruh au fost aleși în funcția de vicepreședinte, alături de academicienii Răzvan Theodorescu (decedat în februarie 2023) și Nicolae-Victor Zamfir.