Vă las mai jos, întru bucurie și primenire a simțurilor, câteva recomandări de lectură oneste. Cercetați-le atent, cine știe de unde sare iepurele!
1. Exil și rivalități. Principele Nicolae
Autoare: Diana Mandache
Editura: Corint, 2024
„Exil și rivalități. Principele Nicolae pune în prim-plan complexitatea relațiilor principelui cu regina Maria, dar mai ales cu fratele său, Carol, în momente esențiale din istoria dinastiei, petrecute după moartea regelui Ferdinand. Nicolae va lua drumul exilului în 1937, prin plecarea definitivă din România, fiind exclus din familia regală de regele Carol din cauza căsătoriei morganatice cu Ioana Doletti. Noua configurație politică creată după izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial i-a zădărnicit orice încercare de a reveni la București. Această perioadă însă îl va pune în situații interesante de viață, prin contactele cu diplomații Aliaților acreditați la Berna sau prin întâlnirile cu unii membri ai familiei regale spaniole aflați în Elveția, dar și cu diplomați români care informau Bucureștiul despre activitățile princiare. Instalarea regimului comunist în România determină o nouă etapă în configurarea emigrației. Existența în exil a doi regi și a unui fost principe regent între 1948-1953 a dus la repoziționări și noi alianțe. S-au conturat două orientări principale ale emigrației în jurul celor doi regi, a treia fiind „gruparea nicolaistă” la care aderaseră vechii săi susținători sau nemulțumiții, având deopotrivă legături cu Liga Românilor Liberi sau alte organizații ale exilului din Paris, Madrid, Roma, Freiburg. Deși lupta în emigrație pe parcursul anilor a încetinit, Nicolae a continuat să rămână o figură distinctă a familiei regale în relațiile cu refugiații români. Principele Nicolae avea un caracter ferm, iar spiritualitatea și manierele sale creionate de educația britanică au creat o bună impresie în cercurile înaltei societăți europene. Chiar dacă nu a mai revenit în țara natală, a căutat să sprijine comunitățile întâlnite, iar cultura o vedea ca mijloc eficient de propagandă în timpul Războiului Rece” – Diana Mandache.
2. Eu rămân aici
Autor: Marco Balzano
Editura: Litera, 2024
Traducere: Elena Bănică
Curon, 1920. Într-un sătuc din Tirolul de Sud, Trina tânjește după o viață diferită de cea pe care o duce. Studiază cu sârguință ca să devină învățătoare, dar în anul în care ia diploma regimul lui Mussolini interzice folosirea limbii germane la clasă. În acest nou climat de teamă și nesiguranță, Trina lucrează pentru o rețea clandestină de școli din zonă, expunându-se permanent riscului de a fi prinsă.
Curon, 1939. Acum soție și mamă, Trina se confruntă cu noi incertitudini existențiale atunci când Germania anunță „marea alegere”, iar comunităților din Tirolul de Sud li se oferă posibilitatea de a se muta în Reich. Orașul se împarte în două, iar între locuitori se iscă dispute tot mai aprige. Aceia care, precum Trina și familia ei, aleg să nu plece sunt considerați trădători și spioni; nu mai pot să iasă pe stradă fără să fie copleșiți cu insulte. Într-o zi, la întoarcerea acasă, Trina descoperă că fiica ei lipsește…
Roman istoric de mare anvergură, Eu rămân aici prezintă lupta unei femei și a unui sat împotriva războiului, rasismului și devastării mediului înconjurător.
3. Doctorul Garin
Autor: Vladimir Sorokin
Editura: Curtea Veche, 2024
Traducere: Antoaneta Olteanu
În urmă cu zece ani, o furtună de zăpadă l-a împiedicat pe doctorul Garin să ajungă în satul Dolgoe și să vaccineze locuitorii împotriva unui virus bolivian, care transformă oamenii în zombi. În mod miraculos, doctorul nu moare înghețat în stepa înzăpezită, ci se întoarce în lumea postapocaliptică, unde îi devin pacienți cele mai ridicole creaturi – foști lideri ai puterilor mondiale. Această lume, în care ceasurile sunt sculptate în piatră și iPhone-urile – în lemn, este o adevărată enciclopedie a distopiei lui Sorokin, înzestrând din plin viitorul cu trăsăturile unui trecut dens. În ciuda ironiei obișnuite și a referințelor parodice la canonul prozei ruse, doctorul Garin prezintă un nou nivel de anxietate: un gulag al unor ființe din mlaștină – rezultate în urma unui experiment sovietic – care se dovedește a fi mai terifiant decât o bombă atomică. O altă notă actuală radicală este lirismul emoționant. Pe ruinele unui univers distrus, un doctor de modă veche își va întâlni, va pierde și își va regăsi dragostea, pe care… o va trata pentru tot restul zilelor sale.
Noul roman al lui Vladimir Sorokin este o experiență cu totul neașteptată atât pentru scriitor, cât și pentru cititor, în primul rând din perspectiva genului: este un roman de aventuri captivant, neașteptat de optimist și cât se poate de fantezist. Dar, în același timp, trăsăturile caracteristice lui Sorokin și virajele de stil unice sunt prezente din plin. La fel ca și referințele la cărțile anterioare ale autorului. Doctorul Garin este, de altfel, o continuare a cărții Viscolul, publicată în 2010.
4. Cămașa pătată de somn
Autoare: Marilena Apostu
Editura: Școala Ardeleană, 2024
„La Marilena Apostu, metafora, epitetul, alegoria, adică tot ce înfrumusețează textul, fac parte dintr-o recuzită a misticului, a transcendentului. Omul e măsura lucrurilor, arta e măsura duhului care mișcă lucrurile. Toți am fost pe drumul Damascului, toți am avut posibilitatea întâlnirii cu Dumnezeu, numai că nu toți am fost atenți, nu toți am știut cu cine trebuia să ne întâlnim. Căci, până la urmă, găsești cu adevărat numai ceea ce știi că trebuie să cauți. Găsești numai ceea ce ai aflat deja. Așa este poezia Marilenei Apostu, o găsire, o regăsire în miezul misticii existenței. Mai mult, poezia Marilenei Apostu este, în ciuda aparențelor, solară, tonică, frumoasă. Dacă există o tristețe care plutește peste fiecare pagină a acestei cărți de poezie, este o tristețe care ne face bine” – (Adrian alui Gheorghe).
5. Legile naturii umane
Autor: Robert Greene
Traducere: Cosmin Nedelcu
Legile naturii umane reprezintă o culegere de coduri utile în descifrarea comportamentului uman. Scopul autorului este de a ne ajuta să dezvoltăm abilităţile necesare pentru a observa şi analiza caracterul celorlalţi, dar şi pentru a ne înţelege cu adevărat pe noi, ca să devenim conştienţi de ceea ce ne motivează acţiunile.
Pornind de la poveştile unor personalităţi precum Pericle, regina Elisabeta I, Martin Luther King jr, Coco Chanel, Richard Nixon şi mulţi alţii, Robert Greene ne arată cum să ne detaşăm de emoţii, cum să ne dezvoltăm empatia şi să privim în spatele măştilor sociale ale oamenilor.
6. Tangoul Vechii Gărzi
Autor: Arturo Pérez-Reverte
Editura: Polirom, 2024
Traducere: Dan Munteanu Colán
Max Costa are şaizeci şi patru de ani şi este şoferul unui doctor elveţian înstărit, care trăieşte pe coasta Mediteranei, în Sorrento, în liniştiţii ani ’60. Într-o zi, Max vede pe stradă o doamnă elegantă, mai în vârstă, care i se pare cunoscută. Din acest moment, trecutul năvăleşte peste bătrânul şofer, care în perioada interbelică fusese un rafinat şi viclean dansator monden în saloanele de lux ale înaltei societăţi. Femeia întâlnită seamănă cu o fostă iubită din tinereţea sa, Mecha, cu care, demult, în anii ’20, fostul dansator colindase mahalalele din Buenos Aires în căutarea tangoului autentic, originar. Acum, după atât timp de la ultima lor întâlnire, Max Costa decide să revină pentru ultima oară la vechile sale îndeletniciri, fără să ştie că riscă să reînvie o poveste de iubire dramatică şi că se va trezi implicat, la fel ca în trecut, într-o încâlcită poveste de spionaj şi interese politice, declanşată de o banală partidă de şah.
7. Patrii imaginare
Autor: Salman Rushdie
Traducere: Silvia Chirilă
Indiferent dacă vorbeşte de prejudecăţile rasiale din Marea Britanie sau analizează o Indie marcată de fundamentalism şi ură religioasă, Rushdie e un observator imparţial, un cetăţean al lumii. Eseurile sale abordează teme precum literatura, politica, religia, pledând pentru manifestarea neîngrădită a diferenţei, libertate de expresie şi o identitate complexă şi amendând excesele de orice fel. Notele subiective din modul de raportare la istorie sunt justificate prin asumarea tacită a unui adevăr al amintirii şi al imaginaţiei. Două dintre eseuri vorbesc despre consecinţele publicării Versetelor satanice.
8. Umbra mamei
Autoare: Nikola Scott
Editura: Humanitas Fiction, 2024
Traducere: Carmen Pațac
În inima familiei Shaw, secretele sunt păstrate la adăpostul zidurilor înalte și înconjurate de unele dintre cele mai frumoase grădini din Hartland. Legătura dintre o mamă și fiica ei se frânge în tumultul unei veri pe care tânăra Elizabeth Holloway nu o va uita niciodată. Patruzeci de ani mai târziu, prezentul scoate la iveală secrete nebănuite și transformă destine prin forța pe care doar adevărul o poate avea.
9. Ultimele zile din viața lui John Lennon
Autor: James Patterson
Editura: Rao, 2024
Cu Beatles, John Lennon și-a înviat visurile din tinerețe, atingând un nivel de faimă care a sfidat normele. „Am fost cea mai bună trupă care a existat vreodată”, brava muzicianul britanic. „Nu a fost nimeni care să ne ajungă din urmă”. Nimeni în afară de „omul de nicăieri”, Mark David Chapman, care și-a admirat odată idolii, dar care n-a ezitat apoi să-și încarce arma și să tragă…
Sursa: https://jurnalul.ro/cultura/carte/carti-leac-memorie-962305.html