Guvernarea Bolojan a însemnat pentru mulți dintre români o perioadă austeră din punct de vedere financiar, cu venituri reduse și prețuri mai mari la bunuri și servicii, fapt care a complicat și mai mult situația lor. Pe deasupra, perioada guvernării Bolojan corespunde și cu una de concedieri și cu închiderea unor întreprinderi din România.
La începutul săptămânii, 1000 de mineri și lucrători de la Complexul Energetic Oltenia au protestat în Piața Victoriei în contextul în care aproape 2000 de angajați ai CEO ar urma să fie disponibilizați. Premierul le-a răspuns acestora spunându-le că reducerile de personal au fost deja stabilite prin PNRR împreună cu Comisia Europeană.
În acest context, oamenii protestează deja de două săptămâni, atât în Gorj, cât și în București, iar situația s-ar putea înrăutăți în mai multe fabrici și întreprinderi din România, în următoarea perioadă. Și la uzina Dacia, de la Mioveni, ar urma să se facă disponibilizări în 2026, aproximativ 1.200 de persoane, din cauza scăderii producției.
Toate aceste nemulțumiri se coroborează cu cele ale profesorilor și ale altor categorii profesionale, care pot declanșa greve în 2026. Deja sindicatele din educație se pregătesc de boicotarea simulărilor pentru examenele naționale și chiar pentru o grevă la finalul lunii mai, care ar putea afecta încheierea mediilor și chiar examenele naționale.
Guvernul Boc vs. guvernul Bolojan
Mișcarea profesorilor ar putea pune o presiune uriașă pe Ilie Bolojan, în contextul în care părinții ar căuta vinovați pentru situația creată.
Comparativ, Guvernul Boc 2 a plecat de la conducere în 2012 în urma tensiunilor sociale uriașe cauzate de măsurile de austeritate luate de guvernarea PDL. Anii de criză și austeritate au fost marcați de proteste sindicale și greve care au erodat puternic guvernul Boc.
Cele cinci mari confederații sindicale au semnat în septembrie 2011 o scrisoare comună către Emil Boc, denunțând austeritatea și modificările unilaterale la legislația dialogului social, și au organizat acțiuni comune de protest.
La început de 2012, sindicatele și patronatele au boicotat Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, acuzând guvernul de ignorarea dialogului și au susținut valul de manifestații de stradă care a culminat cu demisia lui Boc în februarie 2012.
Este însă posibilă aceeași soartă și pentru Ilie Bolojan, în contextul în care acesta găsește justificare pentru orice măsură nepopulară, chiar și nenecesară, luată în ultimul an?
Nu există alternativă pentru Bolojan
Politologul George Jiglău spune că Emil Boc a fost sacrificat în 2012, pe fondul nemulțumirii sociale tot mai mari, deși mai degrabă era antipatizat președintele Traian Băsescu.
„Dacă era să cedeze ca urmare a presiunii, eu cred că Bolojan ceda până acum. Nu știu dacă ce va urma este neapărat mai intens. Într-adevăr, este componenta aceasta de protest în stradă care se acumulează mai mult decât în lunile precedente și care contează ca simbolistică, dar nu știu dacă asta îl va da jos. El și-a asumat, este foarte conștient de ce urmează și că se creează antipatie la adresa lui și la adresa guvernării.”, a mai spus George Jiglău.
Lectorul Universității Babeș-Bolyai nu crede că în momentul de față există alternativă la Ilie Bolojan, în ciuda amenințărilor PSD.
„Nimeni altcineva nu-și dorește să fie acum prim-ministru și să încaseze toate loviturile și să plătească costurile de imagine, când vorbim de presiunea socială, în afară de Bolojan. Din PNL nu vrea nimeni altcineva, iar PSD trebuie să-și aștepte rândul și cred că sunt fericiți așa, că pot da vina pe Bolojan.”, mai spune el.
George Jiglău nu crede că Ilie Bolojan va „pica” și nici nu consideră că va ieși cineva din coaliția de guvernare, oricât de multe amenințări ar fi.
„Cu toată antipatia care se naște la adresa lui, el are un beneficiu pe care l-a avut și Boc: nu este perceput ca fiind rău intenționat. Nu cred că foarte multă lume pune la îndoială faptul că el nu este un om integru, necorupt. Așa era și cu Emil Boc, iar asta l-a ajutat mult.”, explică acesta.
Acesta subliniază, în final, că Emil Boc a rămas premier grație susținerii oferite de președintele Traian Băsescu. Comparativ, Ilie Bolojan nu pare să se bucure de susținere și nici de o simpatie prezidențială.
Guvernarea Bolojan este pusă la încercare, pe de-o parte de tensiunile interne, unde PSD vrea să rupă coaliția, dar și de presiuni externe, în contextul în care sindicatele amenință cu greve și proteste. O grevă generală a profesorilor, într-un moment cheie precum finalul de an școlar, când au loc examenele naționale, ar putea pune o presiune uriașă pe Ilie Bolojan, în contextul în care acesta nu ar vrea să facă vreun compromis cu profesorii.