• Un amendament votat în decembrie 2025 poate afecta cel puțin 5 milioane de români care dețin acțiunile primite prin „Marea Cuponiadă”, în anii 90, arată o investigație Snoop.• În anumite condiții, o parte dintre aceste acțiuni ar putea dispărea, iar cei care nu fac demersuri în termen de trei ani riscă să piardă atât titlurile, cât și banii aferenți. Sumele nerevendicate rămân la SIF-uri sau la companiile respective.• Legea se bazează pe proiectul conceput de industrie.
O lege votată în decembrie 2025 și promulgată de președintele Nicușor Dan pune 5 milioane de români în risc de a pierde ceva ce ignoră că au: vechea proprietate a cupoanelor.Valoarea totală a acțiunilor din Marea Cuponiadă este considerată o „informație confidențială”. Site-ul de investigații Snoop a aflat că miza este de cel puțin 100 de milioane de euro.Printr-un email descoperit de jurnaliști, email trimis de la reprezentantul industriei către Comisia Economică din Camera Deputaților, s-a ajuns ca legea să modifice „dreptul de proprietate” în „drept de creanță”.Argumentul juridic al inițiatorilor legii, elaborat de avocați din afara Parlamentului, este că atunci când valoarea nominală a acțiunilor este „consolidată” – adică mai multe acțiuni mici sunt transformate în una mai mare -, resturile rezultate (fracțiuni de acțiuni) nu ar trebui să mai fie tratate ca proprietate, ci doar ca un drept de a primi bani.Consecința? Amendamentul votat în decembrie 2025 în Parlament poate afecta cel puțin 5 milioane de români care dețin acțiuni primite prin „Marea Cuponiadă”, în anii ’90, titrează HotNews preluând Snoop.
„Cumpăr acțiuni”, se auzea pe străzile din București și marile orașe ale României în anii ’90. Campania avea drept scop achiziția noilor acțiuni acordate de stat cetățenilor. O parte din oamenii care au primit acțiuni la „Marea Cuponiadă” le-au vândut în anii următori, arată nenumăratele anunțuri din presa vremii.
Nu toți românii și-au vândut acțiunile primite. Peste cinci milioane de persoane le dețin în continuare, conform informațiilor obținute de Snoop din multiple surse.
După anii 2000 s-a așternut liniștea, subiectul aproape a murit.
Până acum, când tema a revenit în Parlament.
Cine sunt „dormanții”
Un amendament introdus într-o lege care a fost votată în luna decembrie 2025 schimbă lucrurile.
O primă consecință ar putea fi dispariția acțiunilor sau a unor părți din aceste acțiuni.
Parlamentul a votat legea fără să știe câte persoane sunt în această situație sau să existe o evaluare privind valoarea acestor acțiuni.
Legea vizează toate SIF-uri și companiile listate la bursă și toți acționarii acestor entități, nu doar „dormanții”. Aceștia din urmă sunt cei care dețin cele mai puține informații.
Românii care nu și-au verificat sau administrat acțiunile în ultimii 30 de ani sunt considerați „dormanți”. Sunt persoane care nu au încasat dividende, nu au vândut și nu au cumpărat acțiuni. Practic, nu au avut nicio activitate ca investitori. În multe cazuri, nici nu știu că dețin aceste titluri.
Câte acțiuni dețin 90% dintre românii care nu s-au manifestat niciodată
Inițiatorul legii, comisiile care au aprobat legea, Parlamentul și Administrația Prezidențială nu au prezentat informații, analize sau evaluări despre impactul social când au adoptat sau promulgat proiectul legislativ.
Actorii importanți menționați recunosc, în răspunsurile oficiale transmise redacției Snoop, că nu știu câte persoane sunt vizate de lege și care este impactul asupra pieței.
În anii ’90, milioane de români au primit cupoane care s-au transformat în acțiuni la fonduri de investiții (SIF-uri) și la companii listate la bursă, precum Petrom. În prezent, există cinci SIF-uri: Lion Capital (SIF1), Evergent Investments (SIF2), Transilvania Investments (SIF3), Longshield Investment Group (SIF4) și Infinity Capital (SIF5).
Mulți români nu au mai făcut nimic cu ele: nu au ridicat dividende, nu le-au vândut și nici nu au verificat dacă mai există. Fiecare SIF are, potrivit informațiilor obținute din piață de Snoop, peste 5 milioane de „dormanți”. Astăzi, ei reprezintă pentru fiecare astfel de fond peste 30% din capitalul social și peste 50% în cazul Longshield Investment Group.
Peste 90% din dormanții care au acțiuni la SIF-uri dețin câte:
6 acțiuni la Lion;10 acțiuni la Evergent și Infinity;32 de acțiuni la Transi;38 de acțiuni la Longshield.Peste 100 milioane de euro, valoarea la nivel național
O persoană poate avea acțiuni la mai multe SIF-uri. De aceea, în total apar peste 29 de milioane de „acționari” în evidențele fondurilor și ale companiilor listate la bursă.Numărul depășește populația României, dar explicația este simplă: aceeași persoană este numărată de mai multe ori.
Dacă cineva are acțiuni la toate cele cinci SIF-uri, fiecare fond o va trece separat în lista sa. O să apară ca acționar de cinci ori în documente, deși este un singur om. De regulă, sumele deținute de o persoană la SIF-uri au o valoare foarte mică, de zeci de euro. Tocmai de aceea, mulți nu s-au interesat de ele. Însă, la nivel național, valoarea cumulată depășește 100 de milioane de euro.
Acțiunile moștenite despre care nu știai
Peste 3 milioane dintre cei care au primit aceste acțiuni sunt născuți înainte de 1950, conform informațiilor Snoop. Există o probabilitate mare ca o parte dintre ei să nu mai fie în viață, iar acțiunile să fi fost moștenite.
Dar în România nu a existat o practică unitară la nivelul notarilor, în cazul moștenirilor. Notarii nu verificau în anii ’90, 2000 și chiar după 2010 dacă un moștenitor are acțiuni de la părinți. Ele intrau la moștenire doar dacă erau declarate la masa succesorală.
Această practică a fost schimbată în ultima perioadă, iar notarii au început să interogheze moștenitorii despre acțiunile deținute de persoana decedată.
Amendament depus de PSD, dar scris de Fondurile de Investiții. Senatul nu a știut
Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat pe 4 septembrie 2025. În expunerea de motive nu se regăsește vreun cuvânt despre „Marea Cuponiadă” și acțiunile deținute de cetățeni încă din anii ‘90.
Proiectul de lege urmărea îndeplinirea unui jalon în procesul de aderare la OCDE. El viza punctul unic de acces la nivel european, prin care publicul să poată consulta într-un singur loc informații despre servicii financiare, piețe de capital și date privind sustenabilitatea companiilor. Acest sistem este cunoscut la nivel european sub denumirea de ESAP.
Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră, proiectul pe 27 octombrie 2025. În forma adoptată nu apărea nicio prevedere despre transformarea „dreptului de proprietate” asupra fracțiilor de acțiuni în „drept de creanță”.
Diferența este esențială: în primul caz ești acționar, în al doilea nu mai deții acțiunea, ci doar contravaloarea ei.
Proiectul ajunge rapid în Camera Deputaților. Pentru că este jalon OCDE, este tratat ca o urgență. Comisia Europeană a anunțat, în septembrie 2025, că România intră sub procedura de infringement din cauză că nu a aprobat Directiva ESAP până în iulie 2025.
„Acest amendament a venit în urma consultării cu piața, ca să zic așa”
Amendamentul surpriză apare în Comisia de Politică Economică, Reformă și Privatizare, comisie raportoare pentru acest proiect alături de Comisia Buget, Finanțe.
Oficial, amendamentul este depus de Costel Neculai Dunavă (PSD), președintele Comisiei. Textul său este scris, de fapt, de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAP).
Horia Gustă este președintele Asociației și a fost prezent în Parlament când amendamentul a fost dezbătut în comisii.
Gustă recunoaște, în dialogul cu Snoop, că amendamentul aparține Asociației și că a fost însușit de președintele Comisiei de Politică Economică.
Snoop a aflat că amendamentul a fost transmis prin e-mail de Horia Gustă către Comisia Economică din Camera Deputaților, împreună cu opiniile a trei juriști care susțin modificarea: „drept de proprietate” în „drept de creanță”.
Casa de avocatură „Stoica&Asociații”, profesorul universitar doctor Flaviu Baias, și profesorul universitar doctor Marian Nicolae, de la Facultatea de Drept a Universității București, argumentează că atunci când valoarea nominală a acțiunilor este „consolidată” – adică mai multe acțiuni mici sunt transformate în una mai mare -, resturile rezultate (fracțiuni de acțiuni) nu ar trebui să mai fie tratate ca proprietate, ci doar ca un drept de a primi bani.
Continuarea pe.
CITEȘTE ȘI: Depozitele la bănci ale firmelor și populației au scăzut cu 1,8%, în ianuarie 2026