Institutul Cultural Român de la Varșovia, în colaborare cu Institutul „Adam Mickiewicz”, organizează o serie de sesiuni de creație ale grupului Dagadana cu echipa conducătorului și producătorului Subcarpați, Marius Andrei Alexe.
Prima colaborare dintre formația poloneză Dagadana și Subcarpați, care va fi găzduită de Centrul Cultural Subcarpați la București, în perioada 24-28 februarie, are scopul de crea noi piese și aranjamente muzicale pornind de la patrimoniul muzical popular al Poloniei și României.
Dagadana a fost înființată în 2008 de Daga Gregorowicz din Poznań și Dana Vynnytska din Liov. Trupa combină elemente ale culturii ucrainene și poloneze în aranjamente jazz, electronice, avant pop și etno / world music.
Membrii formației:
Daga Gregorowicz – voce, electronice
Dana Vynnytska – voce, pian, clape
Mikołaj Pospieszalski – contrabas, chitară bas, vioară, sintetizator, voce
Bartosz Mikołaj Nazaruk – tobe, percuție, voce
În ultimii 17 ani, Dagadana a valorificat cultura poloneză și ucraineană, îmbinând muzica tradițională cu mai multe genuri muzicale. Formația a susținut peste 1 000 de concerte în 34 de țări.
Centrul Cultural Subcarpați este o platformă concepută pentru comunitate, susținută de comunitate, iar conceptul „de la om la om” reflectă circuitul autentic al artei populare – de la sat la oraș și de la oraș la sat – și este purtat din trecut, prin prezent, spre viitor, și conectat la tehnologiile moderne, în spiritul specific „Subcarpați”. În același timp, sprijină arta contemporană și educația prin cultură alternativă și creație artistică.
Intenția Centrului este de a se implica activ și profund în mișcarea culturală românească contemporană, de a promova folclorul și de a susține educația alternativă prin muzică. Un mediu multicultural stă la baza activității Centrului, prin reunirea și aducerea în fața publicului a autenticității poporului român ca națiune, a tradițiilor și culturii minorităților, a artiștilor contemporani, atât emergenți, cât și consacrați, susținând puternic, totodată, dezvoltarea și integrarea zonelor rurale românești în patrimoniul cultural național și european.
Fotografii: Centrul Cultural Subcarpați, Dagadana
Radu Vancu, invitat la Festivalul Internațional de Literatură Odesa, Cracovia 2025
La finalul lunii februarie, Cracovia găzduiește cea de-a X-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură Odesa, un proiect cu tradiție, inițiat în 2015, devenit itinerant în ultimii trei ani din cauza războiului:în 2023, festivalul a avut loc în Georgia, la Batumi,în 2024 – la București, iar în acest an va avea loc la Cracovia. În perioada 22-28 februarie, iubitorii de literatură vor avea ocazia să întâlnească personalități importante ale lumii literare internaționale contemporane la Palatul Potocki (Rynek Główny 20). Lecturile și discuțiile din cadrul festivalului vor avea loc în limbile engleză, germană, ucraineană, română și polonă, cu traducere. Intrarea publicului este liberă. Programul complet al festivalului poate fi consultat pe site-ul oficial: www.litfestodessa.com.
Scriitorul Radu Vancu va reprezenta România și va lua parte la evenimentele Festivalului cu sprijinul ICR Varșovia.
Ne face o deosebită plăcere să vă invităm la întâlnirea de autor cu Radu Vancu miercuri, 26 februarie, de la ora 16.30, la Palatul Potocki. Întâlnirea va fi moderată de Jakub Kornhauser, care va și citi poeme din volumul Kaddish al scriitorului român. Eveniment în limbile română și polonă, cu traducere.
Radu VANCU (Sibiu, 1978) este poet, prozator, eseist și traducător român. Este profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, redactor-șef al revistei Transilvania și redactor al revistei Poesis Internațional. Între 2019 și 2023 a fost președintele PEN România. A coordonat secțiunea română a site-ului Poetry International. Începând cu anul 2002, a publicat nouă cărți de poezie, pentru care a primit mai multe premii; poezia lui a fost tradusă în aproximativ 20 de limbi, fie în antologii și reviste, fie în cărți individuale. A publicat și un roman, Transparența (2018), trei volume de jurnal (2017, 2021, 2024), două cărți pentru copii și o culegere de texte civice. Publicațiile lui academice includ două cărți-eseu despre Mihai Eminescu și Mircea Ivănescu, precum și un volum privind relația modernității poetice cu umanul. A realizat câteva antologii de poezie română modernă și contemporană, fie singur, fie în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin sau Marius Chivu. A tradus romane și poezie, în principal din John Berryman și W.B. Yeats; este, de asemenea, traducătorul ediției Ezra Pound coordonate de H.-R. Patapievici la Editura Humanitas. Este președintele Festivalului Internațional de Poezie din Sibiu „Poets in Transylvania” (2013 – prezent).
Ediția din acest an a Festivalului este organizată în colaborare cu EUNIC (clusterele EUNIC Varșovia și Cracovia), cu participarea
de la Varșovia, Forumului Cultural Austriac, Ambasadei Belgiei – Reprezentanței Flandrei, Ambasadei Lituaniei, Ambasadei Regatului Țărilor de Jos, Ambasadei Estoniei, Institutului Francez, Institutului Cultural Italian de la Cracovia.
Festivalul Internațional de Literatură de la Odesa a evoluat din ce în ce mai mult, devenind unul dintre cele mai importante evenimente de acest gen din Europa. În cadrul ediției din acest an de la Cracovia, festivalul va deveni un spațiu de dialog și reflecție pentru 22 de scriitori din 13 țări: autori cunoscuți atât pentru succesul cărților lor, cât și pentru forța și claritatea vocilor lor civice.
Scriitorii ucraineni Iuri Andruhovîci,Andrei Kurkov și Sofia Andruhovîci, Marko Martin, Marcus Welsch și Judith Hermann din Germania, Francesca Melandri din Italia, Margot Vanderstraeten și Jeroen Theunissen din Belgia, Robert Menasse și Anna Weidenholzer din Austria, Radu Vancu din România, Tomas Venclova din Lituania, Kristiina Ehin și Paavo Matsin din Estonia, Santiago Roncagliolo din Peru/Spania, Mina Hava și Mariann Bühler din Elveția, Pieter van Os din Țările de Jos vor susține lecturi publice și dezbateri pe parcursul celor cinci zile ale festivalului, care sunt deschise tuturor iubitorilor de literatură. Lor li se vor alătura nume importante ale literaturii poloneze contemporane, precum Adam Michnik, Andrzej Stasiuk, Urszula Honek, Klementyna Suchanowși Jakub Małecki.
În prima zi a Festivalului (22 februarie), puterea literaturii se va face remarcată într-un cadru muzical – la Muzeul Național de Artă din Cracovia (Al. 3 Maja 1) va avea loc un concert special care va prezenta compoziții inspirate din poezii ale unor autori ucraineni cunoscuți. Evenimentul este co-organizat de Asociația Muzicală Contemporary Ensemble Kraków în cadrul seriei de concerte „Interacțiuni”.
Lecturile publice și dezbaterile vor avea loc la Palatul Potocki (Rynek Główny 20) între 24 și 28 februarie. Programul cuprinde 25 de evenimente cu scriitori care vor fi prezenți atât personal, cât și online.Printre temele explorate la ediția din acest an a Festivalului Internațional de Literatură Odesa se numără relația dintre Europa de Est și Europa de Vest, viitorul Europei, libertatea scriitorului și a scrisului, precum și forța cuvintelor în lupta împotriva barbariei. Literatura ucraineană va fi subiectul lecturilor din 24 februarie, la a treia aniversare a izbucnirii războiului. Evenimentul va include o lectură publică de poezii ale scriitorilor ucraineni Victoria Amelina și Maxim Krivțov, uciși în război, interpretate de autorii ucraineni Iuri Andruhovîci și Andei Kurkov și de scriitoarea italiană Francesca Melandri.
Fondat în anul 2015, Festivalul Internaţional de Literatură Odesa şi-a propus să sublinieze efervescenţa culturală şi caracterul internaţional al oraşului şi să contribuie la consolidarea legăturilor sale cu alte metropole culturale din Europa şi de pe alte continente. Programul fiecărei ediţii în parte exprimă acest deziderat, atât prin selecţia scriitorilor invitaţi, cât şi prin temele de dialog, o importanţă deosebită în arhitectura programului festivalului ocupând-o panoramarea spaţiului cultural din zona Europei de Est şi a regiunii Mării Negre. Până în prezent, aproape 300 de scriitori au luat parte la evenimentele din cadrul festivalului. Hans Ruprecht și Ulrich Schreiber au coordonat festivalul încă de la începuturile sale.
Revoluţia Română la 35 de ani – continuă expoziția de fotografie în aer liber la Varșovia
La Varșovia continuă până în 28 februarie a.c. expoziția de fotografie în aer liber cu titlul „Revoluţia Română la 35 de ani”, deschisă simbolic la finalul lunii decembrie 2024.
În anul 1989, Polonia a fost prima țară din blocul comunist care a pornit pe drumul libertății. La 4 iunie 1989 aveau loc primele alegeri parțial libere din istoria postbelică a țării. În toamnă a căzut Zidul Berlinului, iar Revoluția de Catifea a învins în Cehoslovacia. Atunci când deja mulți europeni își încheiau pregătirile pentru Crăciun, au venit primele vești din România, despre luptele sângeroase de la Timișoara și București.
Expoziția de fotografie în aer liber, pregătită de Institutul Cultural Român de la Varșovia, evocă manifestațiile de stradă din aceste două principale orașe protagoniste ale evenimentelor din 1989 – București și Timișoara. Fotografiile din arhiva Agenției de Presă Agerpres punctează momentele importante din perioada 17-27 decembrie, dar și reacția manifestanților la evoluția evenimentelor, inclusiv euforia de după căderea comunismului. Planșele expoziției includ, printre altele, instantanee surprinse de Mihai Alexe, Constantin Duma, Sorin Lupșa, Angelo Brezoianu, Ilie Marian, Codruța Drăgotescu.
Proiectul este înscris în programul Sezonului Cultural România-Polonia 2024-2025 și marchează împlinirea a 35 de ani de la dramaticele evenimente ale anului 1989 în România, când Revoluția din decembrie a înlocuit totalitarismul cu libertatea și a pus capăt celor patru decenii de dictatură comunistă.
Expoziția poate fi vizitată în str. Chopina 10, în spațiul exterior Ambasadei României și Institutului Cultural Român de la Varșovia.
Ligia Soare, cofondatoarea Festivalului „Animest”, participă la Forumul „Cinema fără bariere”
Institutul Cultural Român de la Varșovia susține participarea Ligiei Soare la Forumul „Cinema fără bariere”, organizat de Centrul Cultural Zamek din Poznań. Forumul are loc la Poznań, în perioada 25-27 februarie 2025, înaintea Festivalului „Cinema fără bariere”.
Forumul este un eveniment de pionierat în Polonia dedicat accesibilității cinematografiei pentru persoanele cu nevoi și dizabilități diverse, al cărui scop este să reunească experți din industria filmului și a festivalurilor. Forumul, aflat în 2025 la a doua ediție, va include discuții structurate, ateliere și prezentări de bune practici. Vor fi prezentate soluții-cheie în domeniul accesibilității, în producția și distribuția de filme, în programarea evenimentelor de film și adaptarea modalităților de primire a filmelor la nevoile diferitelor grupuri de spectatori.
Festivalul „Cinema fără bariere”, cu proiecții accesibilizate, va avea loc la Kino Pałacowe, Centrul Cultural Zamek din Poznań, în perioada 26 februarie – 1 martie 2025.
În cadrul festivalului – joi, 27 februarie, ora 11 – va avea loc proiecția filmului Nu aștepta prea mult de la sfârșitul lumii în regia lui Radu Jude în format accesibilizat.
Forumul internațional „Kino bez barier” / „Cinema fără bariere”, va include peste 20 de ateliere, paneluri și vizionări de filme: Forum bez barier. O kinie dostępnym – Centrum Kultury Zamek w Poznaniu (ckzamek.pl)
Ligia Soare va susține, în data de 27 februarie, o prezentare a proiectului „Ochi și urechi”, o inițiativă inovatoare de accesibilitate dedicată furnizării de experiențe cinematografice incluzive pentru copiii surzi și cu deficiențe de auz din România. Proiectul este condus de Asociația Animest și este prima inițiativă de educație audiovizuală accesibilă din țară.
Ligia Soare este cofondatoare si coorganizatoare a Festivalului Internaţional de Film de Animaţie Animest, producătoare de film și festivaluri de peste două decenii, traducătoare, expert în benzi desenate. Este probabil cea mai cunoscută traducătoare de subtitrări de filme din România, adaptează filme în limba română de aproape două decenii și are colaborări cu majoritatea festivalurilor de film românești, companii de producție și distribuție, centre culturale și ambasade, scriitori și regizori independenți. Coordonează două proiecte dedicate accesibilizării cinematografiei pentru persoane cu dizabilități, eliminării barierelor și creșterii incluziunii culturale: „Ochi și urechi” și „Cinema fără bariere România”. „Ochi și urechi” are ca temă subtitrările descriptive și interpretarea în limbajul mimico-gestual românesc (accesibilizarea filmelor pentru persoanele cu deficiențe de auz) pentru filmele de animație.
Ziua Solidarității româno-polone sărbătorită printr-un recital la Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek
Institutul Cultural Român de la Varșovia și Muzeul Józef Piłsudski din Sulejówek vor organiza împreună Ziua Solidarității româno-polone, sărbătorită ca în fiecare an pe data de 3 martie.
Muzeul din Sulejówek va găzdui un recital susținut de violonistul Paul Răducanu și pianistul Ionuț Diaconu.Cei doi interpreți sunt absolvenți ai programului „Tinere talente“, program de tradiție al Fundației Regale Margareta a României care sprijină tinerii talentați aflați la începutul unei cariere artistice.
Unul dintre primii artiști care au beneficiat de susținerea Familiei Regale a României a fost compozitorul George Enescu. Astfel, programul recitalului va include și piese care vor evoca această relație strânsă dintre compozitor și monarhia română. Programul va include și o lucrare inedită, semnată de tatăl lui Józef Piłsudski, Józef Wincent Piłsudski, și intitulată Valse. Réminiscences des concerts d’orchestre roumain à St. Petersbourg.
Evenimentul evocă prietenia dintre membrii Casei Regale a României și Mareșalul Józef Piłsudski și rolul pe care aceștia l-au avut în stabilirea la 3 martie 1921 unei alianțe politico-militare defensive româno-polone.
„Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția lui Ovidiu Șandor”. Expoziție la Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia
Timp de mai bine de patru luni, din 7 martie până în 20 iulie a.c., Centrul Internațional pentru Cultură de la Cracovia (MCK) va găzdui o amplă și însemnată expoziție de artă modernă românească, rod al colaborării dintre instituția poloneză și colecționarul român Ovidiu Șandor, având ca punct de legătură fascinația pentru arta Europei Centrale din secolul XX. Expoziția reprezintă un moment de referință al Sezonului Cultural România – Polonia 2024-2025. Institutul Cultural Român de la Varșovia, partener al proiectului, va organiza și susține programul de evenimente conexe, împreună cu MCK.
Vă invităm cu mare plăcere vineri, 7 martie, de la ora 18.00, la vernisajul expoziției „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția lui Ovidiu Șandor” de la Centrul Internațional pentru Cultură din Cracovia (Rynek Główny 25).
Arta românească a secolului trecut, într-o astfel de selecție – de la clasicii avangardei la cei mai importanți artiști contemporani – va fi prezentă pentru prima dată în Polonia, în expoziția „Un ochi râde, altul plânge. Arta românească în colecția lui Ovidiu Șandor”. Incursiunea îi va permite publicului să urmărească în lucrări fragmente de destine artistice, care formează un portret colectiv special, o narațiune nu atât despre artă, cât despre oameni, prinși în cursul întortocheat al istoriei României.
Expoziția spune povestea țării și a artiștilor ei, atât a celor cărora le-a fost dat să experimenteze, să creeze și să-și facă un nume în lumea internațională a artei, precum și a celor cărora opresiunea sistemelor politice le-a închis această cale. Unii dintre ei și-au păstrat libertatea de expresie doar în liniștea propriului atelier, alții s-au decis să emigreze, obținând un succes plătit cu dificultățile vieții în străinătate.
Artiștii prezentați în expoziție (alfabetic): Andreea Anghel, George Apostu, Hans Arp, Ion Bârlădeanu, Ioana Bătrânu, Marius Bercea, Horia Bernea, Ştefan Bertalan, Constantin Brâncuşi, Brassaї, Geta Brătescu, Theodor Brauner, Victor Brauner, Andrei Cădere, Mircea Cantor, Eva Cerbu, Andrei Chintilă, Lena Constante-Brauner, Roman Cotoşman, Chiril Cucu, Horia Damian, Max Ernst, Harun Farocki, David Farcaș, Constantin Flondor, Adrian Ghenie, Marin Gherasim, Gherasim Luca, Bogdan Gîrbovan, Yvan Goll, Vasile Gorduz, Ion Grigorescu, Jacques Hérold, Marcel Iancu, Isidore Isou, Vasili Kandinski, Ana Lupaş, Victor Man, Tincuţa Marin, Max Hermann Maxy, Hortensia Mi Kafchin, Joan Miró, Alex Mirutziu, Florin Mitroi, Gili Mocanu, Herta Müller, Ciprian Mureşan, Paul Neagu, Ioana Nemeş, Mircea Nicolae, Andrei Pandele, Paul Păun, Jules Perahim, Dan Perjovschi, Pusha Petrov, Silvia Radu, Lea Rasovszky, Eugen Roșca, Şerban Savu, Arthur Segal, Hedda Sterne, SubREAL, Mircea Suciu, Yves Tanguy, Ovidiu Toader, Sergiu Toma, Doru Tulcan, Tristan Tzara, Andrei Ujică, Andra Ursuţa
Expoziția împletește motivul lipsei de griji a avangardei, simțul specific românesc al absurdului și al grotescului, cu temele violenței și opresiunii, devenite adesea o experiență cotidiană. Prezintă totodată artiști români contemporani care, deși au obținut recunoașterea internațională, se confruntă în continuare cu umbra secolul XX, dovedit a nu fi deloc scurt, așa cum se credea.
În lucrările expoziției se face auzit un ton aparte. Este râsul românesc printre lacrimi, râsu’-plânsu’, care face posibilă împăcarea cu destinul și detașarea de necazuri. Care face posibilă rememorarea tragediilor fără a cădea în patetism și fără a impresiona prin suferință. Această abordare a vieții poate lua forma comicului absurd, dadaist, a umorului negru sau a ceea ce românii numesc „a face haz de necaz” – adică fărâma de zâmbet încurajator, care se impune chiar și într-o situație nefericită. În anii ’30, George Bacovia numea România „țară tristă, plină de umor”. Privind din perspectiva unui secol, vorbele lui s-au adeverit cu asupra de măsură.
În scopul aprofundării narațiunii istoriei și culturii României a fost pregătită o publicație care însoțește expoziția. Tipărită în versiune polono-engleză, ea cuprinde eseuri ale unor intelectuali și cercetători remarcabili, plasând lucrările prezentate pe un fundal istoric și cultural larg. Printre autorii textelor se numără Adriana Babeți, Vladimir Tismăneanu, Tom Sandquist, Diana Marincu și polonezii Łukasz Galusek, Kazimierz Jurczak, Jakub Kornhauser.
Apel la candidaturi pentru bursele de „Traducători Profesioniști” și „Rezidențe pentru Traducători în Formare“ 2025
Institutul Cultural Român de la București lansează un apel la candidaturi pentru bursele de traducători profesioniști și rezidențe pentru traducători în formare, care vor fi implementate în anul 2025.
Programul Traducători Profesioniști este o modalitate de a lucra îndeaproape cu traducătorii străini care traduc profesional autori români în limbi străine. Candidații selectați au posibilitatea de a traduce în România și de a interacționa direct cu scriitori, editori și traducători români.
Programul Rezidențe pentru traducători în formare își propune să formeze o nouă generație de traducători de literatură română, care să traducă din cât mai multe limbi străine, precum și să stabilească o colaborare mai strânsă cu profesioniștii din domeniu. Pe durata șederii în România, candidații selectați vor putea să afle mai multe despre literatura română și să stabilească contacte cu comunitatea.
Selecția candidaturilor pentru ambele programe este realizată de o comisie independentă formată din profesori universitari specializați în limbi străine.
Burse pentru Traducători Profesioniști
Termen – 17 februarie 2025, ora 16:00, ora României
Numărul de burse acordate anual: 5 (cinci)
Durata bursei: una sau două luni, în funcție de perioada solicitată de bursier;
Domeniile pentru care se organizează evaluarea şi selecţia:
Data limită pentru depunerea dosarelor: 17 februarie 2025, ora 16.00, ora României.
Sumele acordate: 1.500 euro/1 lună sau 3.000 euro/2 luni,în funcție de perioada solicitată de bursier;
Documente necesare pentru înscriere (dosarul de solicitare a bursei):
a) formularul de înscriere;
b) CV, care să conţină, după caz: participări la colocvii, seminarii, conferinţe, congrese, comunicări; lucrări publicate, proiecte realizate sau în curs de realizare; alte date considerate utile de către solicitant;
c) copie dupa actul de identitate/paşaport;
d) copii ale diplomelor de studii;
e) scrisoare de intenţie/proiect de lucru;
f) copie după un contract valabil la momentul depunerii dosarului de candidatură, încheiat cu o editura străină pentru publicarea operei traduse (proiectul de candidatură) din literatura română;
g) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că toate documentele trimise sunt conforme cu originalul.
Adresa la care se trimit documentele: bursatraducatori@icr.ro
Publicarea anunțului – 20 ianuarie 2025;
Data limită pentru depunerea dosarelor – 17 februarie 2025, ora 16:00, ora României;
Afișarea rezultatelor – 03 martie 2025;
Depunerea contestațiilor – 04 – 05 martie 2025, ora 16:00, ora României;
Soluționarea contestațiilor și afișarea rezultatelor – 13 martie 2025;
Afișarea rezultatelor finale – 13 martie 2025;
Semnarea contractelor: 14 – 28 martie 2025.
Contact: bursatraducatori@icr.ro
Burse pentru Rezidenţele Traducătorilor în Formare
Termen – 25 februarie 2025, ora 16:00, ora României
Se acordă 5 (cinci) burse a câte 2.000 Euro/persoană/bursă, asigurându-se pentru bursieri un număr de trei cursuri pe săptămână, cu prezența obligatorie, având drept invitați specialiști în trei domenii importante pe care cei cinci bursieri le vor parcurge pe durata stagiului: Introducere în limba română – noțiuni de gramatică și sintaxă; Introducere în literatura română și seminarii de traductologie. Acest program are în vedere asigurarea cazării pentru cei cinci bursieri pe toată durata stagiului în cadrul complexului Palatele Brâncovenești din Mogoșoaia, cât și asigurarea transportului pentru cursuri între Mogoșoaia – București și transferul dus-întors de la aeroport la Mogoșoaia.
Numărul de rezidențe acordate anual: 5 (cinci);
Durata rezidențelor:6 săptămâni;
Data limită pentru depunerea dosarelor: 25 februarie 2024, ora 16.00, ora României.
Sumele acordate: 2.000 Euro/bursă;
f) două scrisori de recomandare;
Adresa la care se trimit documentele: bursarezidente@icr.ro
Data limită pentru depunerea online a dosarelor: 25 februarie 2025, ora 16:00, ora României.
Publicarea anunțului – 28 ianuarie 2025;
Data limită pentru depunerea dosarelor – 25 februarie 2025, ora 16:00, ora României;
Afișarea rezultatelor – 11 martie 2025;
Depunerea contestațiilor – 12 – 13 martie 2025, ora 16:00, ora României;
Soluționarea contestațiilor și afișarea rezultatelor – 20 martie 2025;
Afișarea rezultatelor finale – 20 martie 2025;
Semnarea contractelor: 21 martie – 04 aprilie 2025.
Apel la candidaturi pentru bursele de cercetare pentru străini
Institutul Cultural Român lansează un apel la candidaturi pentru a oferi în anul 2025 trei burse pentru cercetători străini (din afara României). Cercetătorii interesați să trimită dosarele de candidatură până la data de 28 februarie 2025, ora 13:00, ora României, la adresa de email: foreignresearchers@icr.ro.
Bursele destinate cercetătorilor străini constă în sprijinul financiar pentru un stagiu de 3 (trei) luni, într-o instituţie de profil din România, în vederea elaborării unei lucrări ce dezbate subiecte ce ţin de diverse sfere ale societăţii româneşti. Programul este dedicat perfecţionării academice, vizând atât doctoranzi care lucrează pe o temă românească, pentru pregătirea lucrărilor de doctorat, cât şi cercetători consacraţi. Selecţia este făcută de o comisie independentă de specialişti pe baza dosarelor de candidatură primite.
Dosarul de candidatură trebuie să conţină, printre altele, două scrisori de recomandare din partea specialiștilor din domeniu.
Numărul de burse acordate anual: 3 (trei)
Durata bursei: 3 (trei) luni, în perioada 1 aprilie – 30 noiembrie 2025
Domeniile pentru care se organizează evaluarea şi selecţia: cercetare şi documentare în domeniile:
Arte vizuale, curatoriat şi critică de artă, muzeologie/muzeografie;
Muzică şi muzicologie;
Arhitectură, urbanism şi design;
Literatură şi critică literară;
Patrimoniu cultural;
Management cultural;
Ştiinţe economice;
Științe umane și sociale.
Data limită pentru depunerea dosarelor: 28 februarie 2025, ora 13:00, ora României.
Sumele acordate: 5.000 euro/bursă.
b) CV;
c) copia după actul de identitate/paşaport;
d) un proiect de cercetare;
e) 2 (două)scrisori de recomandare din partea specialiștilor din domeniu;
f) copii printate după studiile publicate în ultimii 2 (doi) ani într-o revistă de specialitate recunoscută în domeniul de cercetare ales de către candidat;
g) un plan de lucru în perioada pentru care se solicită bursa;
h) în cazul doctoranzilor, copii după documente oficiale care atestă participarea într-un program doctoral acreditat;
i) declarație pe propria răspundere din care să rezulte că toate documentele trimise sunt conforme cu originalul.
Documentaţia va fi redactată și depusă în limba engleză.
Publicarea anunțului – 31 ianuarie 2025;
Data limită pentru depunerea dosarelor – 28 februarie 2025, ora 13:00, ora României;
Afișarea rezultatelor – 14 martie 2025;
Depunerea contestațiilor – 17 – 18 martie 2025, ora 16:00, ora României;
Soluționarea contestațiilor și afișarea rezultatelor – 26 martie 2025;
Afișarea rezultatelor finale – 26 martie 2025;
Semnarea contractelor: 31 martie – 15 aprilie 2025.
Contact: foreignresearchers@icr.ro.