Regatul Unit și aliații săi occidentali se mișcă prea încet în cursa pentru adoptarea tehnologiilor militare de ultimă generație, avertizează un expert implicat în evaluarea strategică a Apărării britanice.
Occidentul este prea lent în adaptarea la noile realități ale războiului modern, atrage atenția Grace Cassy, consilier în cadrul evaluării strategice independente a Apărării („Strategic Defence Review” – SDR), realizată de guvernul britanic.
Într-un interviu acordat site-ului „Politico”, ea avertizează că Marea Britanie are „un drum lung de parcurs” pentru a deveni cu adevărat pregătită de luptă în actuala eră tehnologică.
Evaluarea – considerată una dintre cele mai importante analize independente asupra amenințărilor la adresa securității Marii Britanii – subliniază nevoia urgentă de investiții în capabilități avansate, muniție și armament cu rază lungă de acțiune, dacă Londra vrea să fie pregătită pentru eventuale conflicte majore.
Deși guvernul a acceptat toate recomandările raportului, premierul Keir Starmer a refuzat să stabilească un calendar clar pentru creșterea bugetului apărării la 3% din PIB – un prag considerat de mulți experți drept minimul necesar pentru implementarea integrală a recomandărilor.
Grace Cassy, investitoare în startup-uri din domeniul securității și fostă consilieră a fostului premier Tony Blair, este unul dintre cei șase experți independenți care au contribuit la elaborarea raportului. Potrivit expertei, războiul din Ucraina a jucat un rol esențial în modul în care evaluatorii au analizat noile tehnologii de luptă.
„Atât Ucraina, cât și Rusia s-au adaptat rapid pentru a folosi drone, senzori și sisteme de bruiaj – Kievul pornind de la un dezavantaj convențional major, iar Moscova fiind constrânsă de sancțiuni internaționale”, a precizat ea.
„Este o luptă pentru a menține un avantaj care, de cele mai multe ori, este extrem de scurt. Ciclurile de inovație sunt incredibil de rapide”, a mai spus Cassy.
Ea a subliniat că acest lucru este valabil mai ales în cazul dronelor, unde bruiajul frecvențelor poate face ca un dispozitiv care funcționează astăzi să devină inutilizabil în doar câteva zile.
„Evaluarea strategică arată clar că mai avem mult până să fim pregătiți pentru un astfel de tip de război”, a avertizat Cassy.
Printre obstacolele identificate se numără procese de achiziție lente, o cultură instituțională care penalizează asumarea de riscuri și o dependență excesivă de un număr restrâns de mari furnizori de armament.
Apărarea viitorului nu se face cu obiceiuri vechi
Raportul SDR recomandă un termen de trei luni pentru integrarea rapidă a celor mai noi tehnologii în arsenalul militar, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul accelerat al războiului modern.
Grace Cassy, cofondatoare a fondului de investiții „CyLon Ventures”, atrage atenția că această lecție este esențială pentru întreaga Alianță Nord-Atlantică. „Chiar dacă mâine am crește bugetul apărării la 5%, dacă rămânem prizonieri ai vechilor obiceiuri, nu vom fi pregătiți pentru ce urmează”, a mai avertizat ea.
„În cadrul NATO – nu doar în Marea Britanie, ci în toate statele membre – trebuie să schimbăm modul în care gândim și cheltuim pentru a valorifica eficient orice creștere bugetară”.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a cerut recent tuturor statelor membre să-și majoreze contribuțiile pentru apărare, avertizând că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva Alianței în următorii cinci ani.
Însă, potrivit lui Cassy, amenințările din așa-numita „zonă gri” – precum atacurile cibernetice sau sabotajul infrastructurilor critice – sunt și mai presante.
„Suntem deja angajați, zi de zi, într-o confruntare sub pragul unui război convențional. Iar asta înseamnă că trebuie să investim serios și în apărarea noastră non-militară”, a precizat ea.
Peste 72% dintre români ar fi de acord cu o creştere a cheltuielilor în domeniul Apărării
Peste 72% dintre români ar susţine o creştere a cheltuielilor pentru Apărare, astfel încât România să îşi poată apăra suveranitatea în cazul unei agresiuni militare, conform unui sondaj al INSCOP realizat în perioada 26-30 mai.
„În contextul în care în ultima perioadă se discută tot mai mult ca Europa să îşi reducă dependenţa militară faţă de SUA şi NATO prin creşterea cheltuielilor în domeniul Apărării, respondenţii au fost întrebaţi dacă ar fi de acord cu o asemenea perspectivă pentru ca România să-şi apere suveranitatea în cazul unei agresiuni militare. 72,8% susţin o asemenea creştere a cheltuielilor pentru Apărare, în timp ce 25,6% se opun, iar 1,6% nu ştiu sau nu răspund”, precizează INSCOP.
Sunt de acord cu creşterea cheltuielilor pentru Apărare în special votanţii USR, PSD şi PNL, persoanele cu studii superioare şi locuitorii din Bucureşti. Votanţii AUR şi persoanele cu studii primare sunt categoriile care se opun cel mai mult creşterii cheltuielilor pentru Apărare, menţionează sursa citată.
Mai exact, 81% dintre votanţii PSD susţin o creştere a cheltuielilor pentru apărare, în timp ce 18% se declară împotrivă. Dintre votanţii PNL, 80% ar fi de acord cu o creştere a cheltuielilor, în condiţiile în care 20% nu agreează o astfel de idee.
În ce priveşte votanţii USR, 94% aprobă o creştere a cheltuielilor, iar 6% se declară împotrivă. Dintre votanţii AUR, 62% susţin creşterea cheltuielilor din domeniul Apărării, iar 36% se declară împotrivă.
În ce priveşte românii cu studii primare, 64% se pronunţă în favoarea unor cheltuieli mai mari pentru Apărare, iar 32% resping ideea. De asemenea, vor un buget mai semnificativ pentru Apărare 74% dintre românii cu studii medii şi 81% dintre cei cu studii superioare. În schimb, 25% dintre cei cu studii medii şi 18% dintre cei cu studii superioare nu susţin o creştere semnificativă a cheltuielilor pentru Apărare.
Dintre bărbaţii chestionaţi, 75% vor o creştere a cheltuielilor, iar 25% sunt împotrivă. Dintre femei, 71% susţin alocarea mai multor fonduri pentru Apărare, iar 26% nu doresc acest lucru.
Sursa: https://jurnalul.ro/stiri/externe/razboi-nato-aliati-investitii-1001234.html