Călin Georgescu își reneagă propria luptă și validează „lovitura de stat”, anunțând că va candida la alegerile pe care le consideră „ilegale și ilegitime”
Călin Georgescu și partidele care îl susțin își anihilează propria retorică, legată de ilegalitatea anulării alegerilor prezidențiale din 2024 și de tema „loviturii de stat dată de CCR”, anunțând că va candida la scrutinul din 4 și 18 mai 2024. Practic, după ce tema „Turul 2 înapoi” s-a dovedit a fi doar una de campanie, „suveraniștii” se apucă să-i strângă lui Călin Georgescu
le pentru a le depune la BEC.
Această nouă poziționare validează, în fapt, legalitatea anulării alegerilor de anul trecut. De altfel, această situație nu este singura răzgândire a zonei suveraniste din ultimele zile. AUR, care anunța săptămâna trecută că, ieri, va fi depusă o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu, a revenit, precizând că moțiunea nu va fi depusă decât în momentul în care va fi semnată de către toți parlamentarii din opoziție, inclusiv de către cei din opoziție. Mișcarea lui Simion pare să reprezinte o constatare a faptului că o moțiune de cenzură poate fi depusă o singură dată într-o sesiune parlamentară și speră ca, după alegerile prezidențiale, în eventualitatea în care, la Palatul Cotroceni, ar fi instalat un președinte „favorabil”, va determina „alinierea planetelor”, astfel încât, la Palatul Victoria, să fie instalat un guvern AUR. Iar abia atunci ar fi momentul potrivit pentru depunerea unei moțiuni de cenzură.
Din ciclul „am o părere, dar nu sunt de acord cu ea”, Călin Georgescu și liderii partidelor politice care susțin politica propusă de candidatul suveranist la alegerile prezidențiale au declarat, începând cu data de 6 decembrie 2024, că pentru ei nu există altă variantă decât reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, anulate de către Curtea Constituțională.
Orice altă variantă, cum ar fi reluarea alegerilor de la zero, ar însemna, afirmau ei, validarea a ceea ce numesc „lovitura de stat”. Mai mult, Marina Alexandru, una dintre avocatele lui Călin Georgescu din procesul de la Curtea de Apel București și de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care candidatul suveranist a cerut anularea deciziilor Biroului Electoral Central de sistare integrală a procesului electoral prezidențial din anul 2024, le sugera jurnaliștilor „să-și scoată din vocabular termenul reluării alegerilor de la zero”, deoarece „turul al doilea va fi reluat cu siguranță”.
Cealaltă avocată a lui Călin Georgescu, Maria Vasii, care îl reprezintă în procesul prin care a încercat, fără succes, să convingă CEDO să „oblige Guvernul României să reia turul al doilea”, a venit, săptămâna trecută, cu o „știre bombă”, potrivit căreia un tribunal arbitral din Canada ar fi admis cererea unui cetățean român și ar fi obligat Guvernul României să organizeze turul al doilea al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut.
Liderii AUR, George Simion și Claudiu Târziu, au avut, în aceeași perioadă sute de luări de poziție, atât în mediul online, cât și în mod oficial, de la tribuna Parlamentului, în emisiuni de televiziune sau prin protestele de stradă organizate, pentru a obliga Guvernul să organizeze turul al doilea.
Se strigă „adunarea”
Ei bine, toate aceste „petarde” s-au dovedit a fi strict de imagine, pentru a crea acea masă critică antiguvernamentală și anti-Curtea Constituțională și pentru a-și spori în mod artificial capitalul electoral, în perspectiva noilor alegeri prezidențiale ce vor avea loc în luna mai.
Călin Georgescu tocmai a validat, duminică seara, „lovitura de stat”, acceptând, în cele din urmă, că turul al doilea dat ca sigur nu va fi reluat niciodată. El a anunțat că va candida, din nou, la alegerile prezidențiale „ilegale” și „ilegitime” din luna mai a acestui an. În direct la postul de televiziune care îl promovează, începând cu sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, Georgescu a declarat că „sâmbătă, 22 februarie, în Piața Constituției, invit pe toată lumea, la ora 11.00, doar pentru a semna pentru candidatura mea la prezidențiale”.
George Simion a anunțat, la rândul lui, că AUR va strânge semnături pentru Călin Georgescu, pentru ca acesta să participle la aceste alegeri „ilegale” și „ilegitime”. La fel va face și Partidul Oamenilor Tineri, partid care, prin vocea liderei sale, Anamaria Gavrilă, a avut aceeași atitudine.
Calcul riscant pentru cei de la AUR
Rămâne de văzut dacă George Simion va merge până la capăt cu acest demers de susținere a lui Călin Georgescu, riscând, astfel, ca, prin mișcarea pe care o face, partidul pe care îl conduce să rămână fără candidat la alegerile prezidențiale din anul 2025.
Reamintim calendarul electoral al acestor alegeri, care demarează cu data de 25 februarie 2025, zi în care se va constitui Biroul Electoral Central. Candidaturile la alegerile prezidențiale pot fi depuse până cel târziu în data de 15 martie 2025, iar campania electorală începe în data de 4 aprilie și se va încheia în data de 3 mai 2025, la ora 7.00.
Astfel, până pe data de 15 martie 2025, la ora 24.00, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și candidații independenți pot depune candidaturile.
Astfel, de astăzi, 18 februarie 2025, până în 15 martie 2025, mai rămân 26 de zile în care se pot strânge semnături pentru a fi depuse la Biroul Electoral Central. Însă, în fapt, termenul este chiar și mai scurt. În 20 februarie, vor fi desemnați, prin tragere la sorți, cei cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care vor face parte din Biroul Electoral Central. A doua zi, pe 21 februarie, se vor alege președintele Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. După care, în data de 22 februarie, când Călin Georgescu se apucă să strângă semnăturile, Biroul Electoral Central va fi completat cu președintele și cu vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, precum și cu câte un reprezentant al fiecărui partid politic parlamentar. Abia din acel moment, se pot depune candidaturile și listele cu semnături, ceea ce înseamnă că mai rămân la dispoziție doar 22 de zile.
Un înlocuitor va fi aproape imposibil de înregistrat în timp util, la BEC
În termen de 48 de ore de la depunerea candidaturii, dar cel mai târziu la data de 17 martie 2025, se pot înregistra sau respinge înregistrarea candidaturilor la Biroul Electoral Central. În 72 de ore de la depunerea candidaturii, dar nu mai târziu de data de 18 martie 2025, candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și orice alegător pot formula contestații la Curtea Constituțională privind înregistrarea sau neînregistrarea candidaturilor și a semnelor electorale, după caz.
Până pe data de 19 martie 2025, Curtea Constituțională trebuie să soluționeze contestațiile, prin hotărâri definitive, care se comunică de îndată Biroului Electoral Central și care se publică în Monitorul Oficial al României.
Astfel, Călin Georgescu, AUR și POT trebuie să strângă cele 200.000 de semnături olografe, în format fizic, pentru candidatul independent Călin Georgescu. Operațiunea începe din 22 februarie 2025, cu 22 de zile înaintea epuizării perioadei de depunere a candidaturilor, Operațiunea poate dura minimum o săptămână, adică se poate încheia cel mai devreme în data de 1 martie 2025, într-o zi de sâmbătă.
Este posibil ca, luni, 3 martie 2025, să se depună aceste liste, candidatura și dosarul de candidat (cuprinzând declarațiile de avere și de interese, cererea de înregistrare a candidaturii, declarația pe proprie răspundere că a fost sau nu colaborator al Securității sau angajat al acesteia ori date despre mandatarul financiar). Mai rămân, așadar, 13 zile până în data de 15 martie.
După 48 de ore, Biroul Electoral Central trebuie să înregistreze sau nu această candidatură. În acest caz, decizia va fi pronunțată în data de 5 martie 2025, rămânând, astfel, 10 zile. Următoarele 24 de ore vor fi destinate depunerii contestațiilor la Curtea Constituțională, adică până la finalul zilei de 6 martie 2025. Mai rămân 9 zile, Curtea trebuie să soluționeze contestațiile în 24 de ore, adică până la finalul zilei de 7 martie 2025. Mai rămân 8 zile.
Dacă CCR va invalida candidatura lui Călin Georgescu, AUR și POT, dacă vor cădea la înțelegere, vor mai avea la dispoziție cel mult opt zile pentru a-și desemna un alt candidat care să îl înlocuiască pe Călin Georgescu, să strângă cele 200.000 de semnături, să întocmească dosarul de candidat și să îl depună la Biroul Electoral Central. Dacă această nouă candidatură va fi, la rândul ei, respinsă, fie de către BEC, fie de către CCR, o a treia candidatură nu va mai putea fi depusă în termenul util, adică până pe data de 15 martie 2025, la ora 24.00. Important este faptul că trebuie strânse alte 200.000 de semnături, neputând fi utilizate aceleași liste folosite pentru susținerea lui Călin Georgescu.
Promite o campanie exact ca anul trecut, în maniera care a condus la anularea alegerilor
Alegerile prezidențiale din anul 2024 au fost anulate de către Curtea Constituțională, în principal, pentru încălcarea de către candidatul Călin Georgescu a dispozițiilor legale referitoare la finanțarea campaniei electorale. De asemenea, pentru modul în care acest candidat a folosit în mod nelegal în campania electorală rețelele de socializare, declarând, în cele din urmă, la Autoritatea Electorală Permanentă, zero lei venituri și zero lei cheltuieli electorale.
Călin Georgescu anunță, cu seninătate, că va face, și în 2025, exact același lucru, în campania electorală care urmează.
Acesta a declarat că „nu va fi niciun leu decontat de la bugetul de stat. Nu vreau să fie niciun afiș, niciun banner, niciun panou publicitar, nimic. Mai mult, nu vreau să particip la nicio dezbatere, dacă se va ajunge acolo. Eu nu am la ce dezbatere să particip cu falși candidați. Nu vor fi conferințe de presă, vor fi conferințe cu poporul român. Voi explica programul de țară – apă, hrană, energie – și vor fi discuții cu toți românii. Eu voi merge la vot, dar fără a intra într-un circ în această nouă campanie”.
Cu o nouă candidatură care, cel mai probabil, va fi analizată de către CCR, Călin Georgescu amenință în modul cel mai direct judecătorii Curții Constituționale. În aceeași apariție televizată, Georgescu a precizat că „cer în mod imperativ instituțiilor de forță din România, care au spus că există dovezi (pentru anularea alegerilor – n.red.), ca, până mâine, ori se duc la CCR, ori vin la CCR. Cer Curții Constituționale în mod oficial ca, până vineri, pe 21 februarie, să decidă al doilea tur!”. „Începând de astăzi, nu mai este valabilă oferta mea de pace pentru statul paralel. Mergem înainte și vom vedea cum va fi finalul până la urmă”. El promite că, dacă va deveni președintele României, „va fi cu siguranță o comisie la cel mai înalt nivel, care să analizeze toate aceste abuzuri, care înseamnă înaltă trădare și atentat la siguranța națională”, a mai afirmat candidatul „suveranist”.
„Alba-neagra” cu moțiunea de cenzură
În tot acest context, ieri, opoziția „suveranistă” ar fi trebuit să înregistreze moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ciolacu. Numai că, ieri dimineață, într-un live pe rețelele de socializare, liderul AUR, George Simion, a anunțat că partidul său nu va depune în această săptămână moţiunea de cenzură, până când aceasta nu va fi semnată de toţi membrii din opoziţie, inclusiv de cei de la USR.
„Nu vom depune în această săptămână moţiunea de cenzură până nu avem semnături din partea tuturor membrilor opoziţiei. Adică aşteptăm azi, sunt colegii mei în Parlament, să semneze şi ei moţiunea de cenzură. POT-ul sperăm astăzi, să semneze şi membrii de la POT şi USR, măcar o parte, ca să nu vedem că există o interdicţie din partea doamnei Lasconi ca să fie votată moţiunea că altfel nu ar avea rost. Voinţa românilor de a scăpa de actuala clasă politică trebuie să devină lege indiferent de cât de multe aranjamente fac ei”, a afirmat George Simion.
Mișcarea, criticată de către cei de la SOS România, pare, în fapt, repoziționarea lui Simion, care a ajuns la concluzia că depunerea unei moțiuni de cenzură fără șanse de reușită, înaintea alegerilor prezidențiale, reprezintă un „glonț de argint” risipit. Conform Constituției, nu poate fi inițiată decât o singură moțiune de cenzură în decursul unei sesiuni parlamentare. Iar liderul AUR dorește, cel mai probabil, să păstreze acest „glonț de argint” până după scrutinul prezidențial, în speranța că va fi ales un președinte „suveranist” care își va impune guvernul lui, guvern care să fie controlat, dacă nu chiar condus, de către cei de la AUR.
Opoziția și-a mai „exmatriculat” doi parlamentari
Deși AUR, împreună cu SOS România și cu POT au, teoretic, numărul necesar de o pătrime din totalul senatorilor și deputaților pentru a declanșa o moțiune de cenzură, aceste partide nu au, însă, nici pe departe, voturile necesare pentru ca moțiunea să treacă de Parlament. Nici dacă acestui demers li s-ar alătura și cei de la USR.
Aritmetica parlamentară din acest moment arată că Puterea are cu 18 voturi mai multe decât Opoziția, iar, ieri, partidele „suveraniste” au mai pierdut doi parlamentari. Într-un comunicat de presă, formațiunea POT a anunțat excluderea deputaților Monica Ionescu și Radu Ionescu din partid și din grupul parlamentar al partidului. Motivul? „Promovarea și încurajarea violenței – un comportament inacceptabil, care nu are ce căuta în politică”. „Cei doi deputați au demonstrat că nu pot face parte dintr-o echipă responsabilă. Au adus în POT exact ceea ce respingem: agresivitate, instigare la conflict și lipsă totală de respect pentru principiile democratice. În POT nu există loc pentru violență sau pentru cei care încearcă să o normalizeze. Suntem aici să construim, nu să distrugem. Toleranță zero pentru astfel de derapaje”, se arată în comunicatul citat.
Monica Ionescu și Radu Ionescu sunt soț și soție, avocați, și au fost aleși în județe diferite. Monica Ionescu a fost aleasă în circumscripția electorală Neamț, iar Radu Mihail Ionescu a fost ales în circumscripția electorală Bacău.