Criza energetică din Republica Moldova este folosită de Rusia pentru activarea unor planuri militare ofensive care au ca țintă ocuparea Transnistriei și apoi forțarea unor schimbări politice la Chișinău pentru a se apropia de bazele NATO din România.
Starea de urgență energetică instaurată în Republica Moldova din 16 decembrie 2024 a fost impusă, potrivit declarației premierului Dorin Recean, „din cauza riscurilor majore la adresa securității energetice și a eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului”. Măsura a fost deplin justificată, dacă urmărim derularea evenimentelor din ultimele zile. La 1 ianuarie 2025, Ucraina a întrerupt tranzitul gazului rusesc prin care se aproviziona direct centrala electrică de mare capacitate amplasată pe teritoriul Transnistriei. Centrala de la Cuciurgan, cu o putere instalată de 2.500 MW, asigura energie nu doar pentru populația din stânga Nistrului, ci și pentru teritoriul Republicii Moldova din dreapta Nistrului. Guvernul de la Chișinău a reușit să rezolve echilibrarea consumului intern de energie și gaze naturale, atenuând șocul încetării livrărilor din sursa Gazprom. Pe teritoriul autoproclamatei Republici Transnistrene situația este însă dramatică.
Autoritățile de la Tiraspol au refuzat orice ajutor din partea Chișinăului, care a propus livrări de energie electrică și sprijin financiar pentru compensarea scoaterii din producție a centralei de la Cuciurgan. În
s-a instalat astfel deliberat o criză energetică mult mai apăsătoare pentru populație. Iluminatul public a fost întrerupt, grădinițele și instituțiile de învățământ au fost trecute în vacanță pe timp nelimitat. Activitatea economică este practic paralizată, industria, cu excepția unor capacități din industria alimentară, este închisă. Pierderile de la combinatul metalurgic din Râbnița, principala unitate industrială din stânga Nistrului, nu pot fi estimate. Refuzarea ajutorului provenit din partea autorităților de la Chișinău este o acțiune cinică, de a ține captivă populația în frig pentru a susține astfel un plan de intervenție al Rusiei.
Război hibrid cu arme fierbinți
Propaganda Moscovei include subiectul „înghețării Transnistriei” între temele de atac la adresa Republicii Moldova, Ucrainei și vizează direct și România. Un recent articol din publicația Pravda este edificator pentru felul în care se desfășoară o nouă filă din războiul hibrid pe care îl poartă Rusia cu Republica Moldova și România, în completarea războiului cald cu Ucraina. Titlul articolului apărut în 5 ianuarie 2025 este „Planul Moscovei de salvare a cetățenilor ruși din Transnistria a fost întocmit în urmă cu doi ani”. De la început suntem informați că o jumătate de milion de locuitori ai Republicii Transnistrene, din care 300 de mii au pașaport rusesc, se află în pragul catastrofei umanitare, cauzate de „acțiunile Moldovei și Ucrainei”. Se lansează apoi întrebarea: care este planul Moscovei de a salva cetățenii ruși?. Pentru a ajunge la răspunsul dorit sunt plasate câteva scenarii care să susțină o intervenție în forță a Rusiei. Dezinformarea la care recurge Pravda este invocarea unor zvonuri, cică preluate din presa occidentală, care nu au însă nici o bază factuală. Pe baza faptului că „Rusia a abandonat Transnistria, lăsată în mila destinului”, Moldova ar pregăti o anihilare militară a forțelor rusești dislocate în Transnistria și preluarea controlului asupra centralei de la Cuciurgan. Capturarea centralei s-ar desfășura cu ajutorul trupelor ucrainene sau al forțelor armate ale României. Scenariul cuprinde următoarea fază: după această operațiune militară apare o evidentă ripostă din partea Rusiei, care în acest moment „tace cu încăpățânare, pentru că există un plan”.
Intervenția Rusiei după un plan bine pregătit
„La 28 februarie 2024, în Transnistria a avut loc un congres general al deputaților, în care autoritățile locale au cerut Rusiei să protejeze Transnistria pe fondul presiunii tot mai mari din partea Republicii Moldova. Pe 28 martie 2024, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova este responsabilă pentru securitatea Transnistriei și va fi ghidată de mandatul forțelor ruse de menținere a păcii pentru a o asigura.”. Citatul din Pravda continuă cu o serie de considerații ce decurg din declarația lui Lavrov:
„Izbucnirea unei catastrofe umanitare este un motiv convingător pentru salvarea cetățenilor ruși, iar pentru aceasta forțele de menținere a păcii nu sunt suficiente. Este necesar să se elibereze Odesa, de care Transnistria se află la 80 km în linie dreaptă. Această sarcină a fost exprimată în 2022 de către comandantul adjunct al Districtului Militar Central, general-maior Rustam Minnekaev”.
Obiectivul rusesc: atingerea sudului Ucrainei
Situația actuală de pe frontul din Ucraina permite dezvoltarea unei ofensive spre Transnistria. Sursa citată este clară, prezentând planurile rusești. Generalul Minnekaev a precizat că un „control asupra sudului Ucrainei este o altă ieșire spre Transnistria, unde există și fapte de oprimare a populației de limba rusă”. Atunci apare ca evident, așa cum prezintă Pravda, că „ofensiva iarnă-primăvară a fost însărcinată cu stabilirea acestui control. Aceasta este o sarcină foarte reală, având în vedere că mai sunt 7 km până în regiunea Dnepropetrovsk, iar pâna la Zaporojie există un drum direct prin spatele forțelor armate ale Ucrainei după încheierea operațiunii Kirakhovsky și eliberarea localității Novoselska. Odată ajunse în Transnistria, forțele armate ale Rusiei ar avea „acces” la bazele NATO din România, ca răspuns la absorbția Finlandei și Suediei de către alianță. De asemenea, în locul forțelor de menținere a păcii, poate apărea acolo o nouă bază militară cu drepturi depline a Forțelor Armate Ruse.”
Există și varianta „pașnică” pentru „salvarea” cetățenilor ruși din Transnistria, pe care publicația moscovită o apreciază ca o „soluție nesigură”: „Prin alegerile parlamentare din Republica Moldova, după ce forțele proruse vor veni la putere, să se încerce o negociere cu Gazprom pentru schimbarea traseului de aprovizionare prin Turkishstream.”
„Rusia continuă să utilizeze gazul ca armă”
Șefa diplomației europene, Katia Kallas, a acuzat Rusia că „utilizează în continuare gazul ca armă” și că „poartă un război hibrid în Republica Moldova”. Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a anunțat, marți 7 ianuarie, că a avut o discuție telefonică în care l-a asigurat pe premierul Dorin Răcean de „solidaritatea de neclintit cu Moldova”. La București, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a făcut precizări legate de stocurile suficiente de gaze și producția internă care nu pun în pericol consumul României, în condițiile sprijinului pentru Republica Moldova.
Sursa: https://jurnalul.ro/editorial/rusia-transnistria-nato-romania-986230.html