România a pierdut, în primă instanță, procesul deschis în Belgia de compania farmaceutică Pfizer, după ce statul român a refuzat să mai plătească milioane de doze de vaccin anti-COVID contractate în timpul pandemiei. Decizia instanței obligă țara noastră să achite aproximativ 600 de milioane de euro.
Suma stabilită de instanță reprezintă contravaloarea a circa 28 de milioane de doze de vaccin pe care România nu le-a mai plătit începând cu anul 2023. Contractul inițial prevedea achiziția unui număr total de 32 de milioane de doze.
Judecătorii belgieni au stabilit că România nu a respectat condițiile legale pentru a renunța la contract. De asemenea, aceștia au considerat că nu există dovezi că acordul ar fi fost abuziv sau că Pfizer ar fi profitat de o poziție dominantă în negociere.
Un alt argument invocat de partea română, scăderea numărului de cazuri de COVID-19 în 2023, nu a fost considerat suficient pentru modificarea obligațiilor contractuale.
Ce spune Pfizer
Reprezentanții Pfizer au transmis că decizia subliniază importanța respectării contractelor semnate în timpul pandemiei, când statele membre ale Uniunii Europene au acționat în baza unui principiu de solidaritate.
Compania se așteaptă acum ca România să respecte hotărârea instanței.
Cum s-a ajuns aici
Situația își are originea în anul 2023, când pandemia intrase într-o fază mai ușoară. Atunci, Comisia Europeană și Pfizer au propus un amendament la contractele existente.
Acest amendament le-ar fi permis statelor să reducă numărul de doze comandate și să amâne livrările până în 2026.
Guvernul României, condus în domeniul sănătății de ministrul Alexandru Rafila la acel moment, a refuzat să semneze acest amendament, invocând condițiile financiare propuse.
Prin acest refuz, România a rămas însă legată de contractul inițial semnat în 2021 de fostul ministru Ioana Mihăilă, care prevedea achiziția integrală a dozelor.
Ulterior, Guvernul a cerut amânarea livrărilor fără un termen clar, solicitare considerată nejustificată de compania farmaceutică.
Ce urmează
Decizia nu este definitivă și poate fi contestată. Totuși, dacă va rămâne în vigoare, România ar putea fi obligată să plătească integral suma, la care se pot adăuga dobânzi și cheltuieli de judecată.
Cazul ridică întrebări importante despre modul în care au fost negociate și gestionate contractele din perioada pandemiei, dar și despre costurile pe termen lung ale deciziilor luate în acea perioadă.