Potrivit hotărârii, România are de plătit aproximativ 600 de milioane de euro, iar Polonia datorează 1,3 miliarde de euro.
Compania farmaceutică americană Pfizer a dat în judecată cele două țări în toamna anului 2023 pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție, pe care, în urma încheierii pandemiei, Polonia și România au refuzat să le îndeplinească integral.
În acest litigiu civil, instabnța a estimat că cele două ţări nu au reuşit să demonstreze că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligaţiilor contractuale „.
Comisia Europeană a negociat şi a încheiat aceste achiziţii de vaccinuri anti-COVID în numele statelor membre ale UE, aşadar instanţele belgiene au competenţa soluţionării litigiilor legate de aceste contracte. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.
În aprilie 2022, guvernul polonez de la acea vreme a refuzat să recepţioneze şi să plătească dozele de vaccin pe care le considera inutile, în valoare de 1,3 miliarde de euro, având în vedere evoluţia pandemiei şi starea stocurilor existente.
Reacția Pfizer după hotărârea instanței
Pfizer a salutat într-un comunicat hotărârea emisă miercuri de instanţa belgiană, considerând că aceasta reflectă „importanţa obligaţiilor contractuale care au permis Europei să răspundă cu succes acestei pandemii „. Grupul american „se aşteaptă acum ca statele membre să se conformeze deciziei instanţei „, a adăugat acesta.
Ministrul Justiției: Decizie nu este definitivă, dar este executorie
Ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a afirmat că decizia tribunalului din Bruxelles nu este definitivă, dar este executorie şi poate fi pusă în aplicare cu virarea sumelor de bani într-un cont.
„Este o decizie care are un impact semnificativ asupra României, mai ales că obiectul său material este plata unei sume foarte mari de bani, plus dobânzile respective. De gestionarea acestei cauze nu s-a ocupat Ministerul Justiţiei, ci Ministerul de Finanţe, în conformitate cu dispoziţiile legale. Există cale de atac, dar această hotărâre are un caracter executoriu, ceea ce înseamnă că, în principiu, ea poate să fie pusă în executare cu virarea sumelor de bani într-un cont. Vom urmări ce se întâmplă, exercitarea căii de atac şi vom vedea dacă ceva mai poate fi schimbat „, a declarat Radu Marinescu, după întâlnirea regională Bucureşti – Ilfov a social-democraţilor.
Întrebat de jurnalişti dacă România ar putea ajunge să plătească mai mult dacă nu achită suma în acest moment şi aşteaptă să se finalizeze şi calea de atac, Marinescu a răspuns că un refuz s-ar putea traduce şi prin acumularea de arierate.
„O hotărâre care este executorie, sigur că, în măsura în care creditorul solicită executare, acesta are şi instrumente de a pune în executare hotărârea respectivă. Pe de altă parte, un refuz de executare se poate traduce şi în acumularea unor arierate care pot să împovăreze debitorul din perspectiva trecerii timpului. E foarte greu de speculat asupra succesului unei căi de atac, dar decizia va fi, bineînţeles, la nivel guvernamental şi, încă o dată, nu vreau să speculez mai mult „, a spus ministrul Justiţiei.
Alexandru Rogobete: „Astăzi Ministerul Sănătăţi nu are această sumă în bugetul de stat”
În cadrul unei conferințe de presă, Alexandru Rogobete a transmis că Ministerul Sănătății nu are în prezent cele 600 de milioane de euro datorate companiei Pfizer. Acesta a subliniat că în zilele următoare vor avea loc întâlniri la Guvern pentru a „stabili mecanismul financiar” prin care România va achita datoria companiei farmaceutice.
Ministrul Sănătății a precizat că sub lupa magistraților a ajuns contractul semnat în anul 2021.
„Decizia tribunalului se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și nici livrate, dar sunt parte din contractul semnat în 2021 (…) Ce este greșit – acea cantitate uriașă semnată în mai 2021, care nu avea legătură cu realitatea, nicio estimare medicală sau directă ”, a spus Rogobete.
Sursa: Agerpres