Ministerul Sănătății schimbă regulile pentru tratarea românilor cu AVC. Dar, în contextul în care numărul specialiștilor care pot trata un accident vascular cerebral rămâne insuficient, supraviețuirea a zeci de mii de români va depinde, în continuare, de noroc.
În fiecare an, aproximativ 64.000 de români suferă un accident vascular cerebral (AVC), însă, anul trecut, doar puțin peste 4.500 dintre acești pacienți au primit
ul salvator în primele ore de la debutul simptomelor. Pentru a crește accesul la metodele de tratament intervențional, care pot face diferența dintre viață și moarte, Ministerul Sănătății a realizat un nou protocol medical pentru cazurile de AVC acut, aliniat la ultimele ghiduri internaţionale în domeniu. Printre noile măsuri, se regăsește și crearea unui nou cod de urgență – „COD AVC” – care va prioritiza transportul persoanelor care suferă un AVC către spital, dar și preluarea mai rapidă a acestora în Unitățile de Primiri Urgențe.
Noul „Protocol naţional de practică medicală privind tratamentul intervențional al pacienților cu accident vascular cerebral acut” este prevăzut într-un proiect de Ordin pus luni în dezbatere de Ministerul Sănătății și îl va înlocui pe cel actual, care este în vigoare din 2019 (Ordinul ministrului Sănătăţii nr. 17/2019).
Noul document, care va ghida activitatea medicilor neurologi, radiologi, urgentiști și specialiști în neuroradiologie intervențională din întreaga ţară, a fost elaborat de Comisia de Neurologie a Ministerului Sănătății și Societatea de Neurologie din România pentru a crește atât calitatea îngrijirii pacientului cu AVC acut, cât și accesibilitatea acestor pacienți la metode terapeutice la standarde europene.
Doar 4.532 de pacienți tratați, în 2024
În prezent, în ciuda faptului că România a înființat încă de acum 10 ani un program-pilot – „Acţiunea prioritară pentru tratamentul intervenţional al AVC” – prin care pacienţii cu AVC ischemic acut pot beneficia de tratament prin tromboliză intravenoasă în primele 4 – 5 ore de la debutul primelor simptome, iar acesta a fost extins în 2019 de la 10 la peste 40 de spitale, numărul celor care reușesc să primească tratamentul salvator rămâne în continuarea foarte mic prin comparație cu numărul românilor care fac AVC.
„Accidentele vasculare cerebrale reprezintă una dintre cele mai importante probleme de sănătate publică din ţară”, spun reprezentanții MS, precizând că, anual, în România, peste 50.000 de persoane suferă un AVC, 85% dintre acestea fiind accidente vasculare cerebrale ischemice.
Numărul real este însă mult mai mare. Tot Ministerul Sănătății spunea, într-un document publicat anul trecut pe site-ul instituției, că „cele mai bune estimări disponibile arată că anual, în România, aproximativ 55.000 persoane suferă un AVC ischemic, 7.500 persoane un AVC hemoragic și 1.500 o hemoragie subarahnoidiană (o sângerare care se produce în interiorul craniului, în spațiul dintre creier și membrana care îl învelește – n.r.)”. Ceea ce înseamnă 64.000 de accidente vasculare cerebrale pe an, nu 50.000.
„În cadrul Acțiunii Prioritare AP – AVC acut au fost tratați în anul 2024, în România, un număr de 3.161 pacienți cu AVC ischemic acut prin tromboliză intravenoasă, 1.191 prin trombectomie mecanică și peste 180 de pacienți cu hemoragie subarahnoidiană anevrismală. Numărul de pacienți tratați prin tromboliză reprezintă o rată de 9,5% din totalul pacienților cu AVC ischemic acut, iar cei tratați prin trombectomie mecanică – o rată de 2,95% din totalul pacienților cu AVC ischemice acute”, precizează reprezentanții MS, în referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ.
Practic, doar 4.532 de pacienți au fost tratați, anul trecut, prin acest program, cu toate că fostul ministru al Sănătății estima că numărul acestora va depăși 6.000, încă din 2019, atunci când a fost extins proiectul-pilot la nivel național.
Ce aduce nou ghidul propus
Față de varianta anterioară, noul protocol medical transmis „se aliniază recomandărilor din ghidurile medicale actuale și permite tratarea unui număr mai mare de pacienți prin extinderea indicațiilor terapeutice, respectiv tratarea trombolizei și trombectomiei, includerea unor pacienți la care AVC este constatat la trezirea din somn”, se arată în referat.
În primul rând sunt luate măsuri în etapa de prespital. „Accentul se va pune pe instruirea repetată a personalului medical implicat în traseul pacientului (operatori ai serviciului de urgenţă şi personalul serviciilor de ambulanţă, precum şi personalul medical din spitalele în care se desfășoară programul)”, conform autorilor documentului, care subliniază că este necesară și „educarea populaţiei în vederea recunoaşterii precoce a semnelor şi simptomelor unui accident vascular cerebral”, prin campanii în media (televiziune, radio, presa scrisă, mediul online) sau cu implicarea medicilor de familie, atât pentru categoriile de vârsta cu risc crescut, cât şi în rândul copiilor şi adolescenţilor, „care vor putea astfel să reacţioneze prompt în cazul în care un părinte sau un bunic suferă un AVC”.
„Accidentele vasculare cerebrale constituie o urgență majoră, deoarece în absența unui tratament adecvat aplicat cât mai rapid, creierul suferă leziuni ireversibile, având drept consecință dizabilitatea severă sau decesul pacientului”, subliniază specialiștii.
„COD AVC”, o urgență majoră
Fiind vorba de o „urgență majoră”, autorii protocolului spun că este necesară acordarea unui nivel de prioritizare similar infarctului miocardic acut.
„Propunem încadrarea AVC aflat în fereastră terapeutică pentru revascularizare în categoria «COD AVC» cu avizul Comisiei de Medicină de Urgență din cadrul Ministerului Sănătății. Codul AVC constă în identificarea de către toate structurile implicate în etapa de prespital a unui posibil caz de AVC eligibil pentru tratament de revascularizare, prioritizarea deplasării la caz a echipajului, prioritizarea transportului către spital și prenotificarea spitalului. Codul AVC implică și prioritizarea de către Serviciile de Ambulanță a transferului unui pacient diagnosticat cu ocluzie de vas mare într-un centru primar și către un centru de tratament endovascular”, conform documentului pus în dezbatere.
De asemenea, operatorul 112 care va prelua apelul de urgenţă trebuie să recunoască dacă pacientul prezintă: probleme de vorbire și de mișcare a membrelor, dar și să identifice ora la care pacientul a fost ultima dată „bine sau asimptomatic”, iar medicul coordonator trebuie să declanșeze „codul AVC” și să prioritizeze deplasarea unui echipaj de ambulanță la caz.
„Codul AVC se va declanșa pentru pacienții care erau independenți sau parțial independenți din punct de vedere funcțional anterior episodului acut. Pentru pacienții cu demență severă și pacienții imobilizați la pat, cazul va fi gestionat conform protocoalelor standard însă fără activarea codului AVC”, conform protocolului.
Totodată, intervalele de timp de 3,5 ore și respectiv 5,5 ore în care care pot fi făcute tromboliza intravenoasă și tratamentul endovascular trebuie adaptate performanțelor spitalului la care urmează să fie transportat pacientul, „putând fi extinse cu avizul medicului neurolog de gardă”.
De asemenea, pentru pacienții la care simptomele sunt constatate la momentul trezirii din somn, „momentul de debut al simptomatologiei va fi considerat ora la care s-au culcat sau au fost văzuți ultima dată bine”.
„Acești pacienți vor fi transportați cu prioritate la spital, dacă se estimează că intervalul de timp dintre momentul trezirii și sosirea la spital este ≤ 3,5 ore pentru centrele primare și ≤ 5,5 ore pentru centrele apte să efectueze și tratament endovascular, deoarece în majoritatea situațiilor AVC survine aproape de momentul trezirii și pot fi eligibili pentru tratament de revascularizare, dacă îndeplinesc condițiile imagistice specifice”, se precizează în document.
Lipsa locurilor în secţiile de neurologie ale spitalelor incluse în AP-AVC nu va putea reprezenta un motiv pentru refuzarea unui potenţial pacient în interval de revascularizare.
România are cea mai mare rată de mortalitate prin accident vascular cerebral din Europa (21,6%), iar la nivel naţional, aceasta este a doua cauză de deces după bolile cardiovasculare.
România are prea puține centre pentru tratarea AVC și prea puțini specialiști
În ciuda unor progrese înregistrate, în ultimii ani, în tratarea accidentului vascular cerebral, în continuare sunt prea puține centre specializate unde poate fi tratată această afecțiune și, mai ales, prea puțini specialiști în acest domeniu.
La nivel internațional, în acest moment, sunt disponibile două metode de tratament intervențional pentru AVC acut: tromboliza intravenoasă și trombectomia mecanică și pot fi aplicate individual sau combinate.
Conform Strategiei Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare (SNBCC), lansată anul trecut, în prezent, în toată țara există doar 45 de centre ce dețin infrastructura și personalul sanitar necesare pentru a efectua tromboliză intravenoasă. Acestea sunt dispuse relativ omogen pe teritoriul țării (în general, un centru în fiecare județ, cu excepția a 5 județe care nu dispun de niciun astfel de centru și a municipiului București care are șapte centre) și doar 9 unități medicale ce pot efectua tratament endovascular (trombectomie mecanică) pentru pacienții cu AVC ischemic acut.
„Centrele ce pot efectua tratament endovascular sunt dispuse inegal pe teritoriul țării (4 în București, 1 la Târgu Mureș, 1 la Timișoara, 1 la Suceava, 1 la Oradea, 1 la Sibiu) și nu pot deservi toată populația României”, conform documentului publicat, în primăvara anului trecut, de Ministerul Sănătății.
Și mai grav este că sunt prea puțini specialiști în Neuroradiologie Intervențională, care să aplice tratamentul endovascular la pacienții cu AVC ischemic acut , iar numărul limitat al acestor specialiști nu permite funcționarea centrelor de tratament endovascular 24 ore din 24, 7 zile din 7, așa cum ar fi normal.
Acesta este, practic, și motivul pentru care, în noul document publicat pe site-ul MS, se precizează că protocol de tratament va trebui „adaptat” la dotările fiecărui centru și, mai cu seamă, la numărul de specialiști disponibili.
„Recomandăm ferm tuturor spitalelor să elaboreze pe baza prezentului protocol național de practică medicală, protocoale adaptate dotărilor și resursei umane disponibile. Aceste protocoale trebuie actualizate constant, și trebuie făcute eforturi de către toate structurile implicate (Ministerul Sănătății, Consiliile județene, alte autorități administrativ-teritoriale, direcțiile de sănătate publică, consiliile de administrație și conducerea spitalelor și nu în ultimul rând de către toate categoriile de profesioniști din domeniul sănătății care intervin în îngrijirea pacientului cu AVC acut) pentru a putea fi asigurat un acces echitabil pe tot cuprinsul României la standardul de îngrijire prevăzut în prezentul protocol național de practică medicală”, se arată în noul protocol medical.
Altfel spus, în fiecare an, supraviețuirea a zeci de mii de români va depinde, în continuare, strict de noroc!
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/ministerul-sanatatii-reguli-avc-tratament-989320.html