Muzeul Național Brukenthal vernisează vineri, de la ora 13:00, expoziția ”Școala de la Baia Mare 130 – Focus József Klein”, o expoziție deosebit de frumoasă, organizată în premieră la Sibiu. Evenimentul este găzduit de Sala cu coloane a Palatului Brukenthal din Piața Mare și impresionează, încă de la intrare, printr-un tablou impunător, de mari dimensiuni. Semnat de fondatorul școlii băimărene de pictură, Hollósy Simon, tabloul are o poveste demnă de un film.
Robert Strebeli, curator al expoziției, a detaliat pentru Turnul Sfatului aventurile din spatele creației.
Intitulat „Cetatea de la Hust”, tabloul are 1,5 metri pe 2 metri, a fost realizat în vara anului 1896 la Baia Mare, și a reprezentat o comandă din partea oficialităților Regatului Maghiar cu ocazia sărbătorilor mileniului.
Peisaj în locul cavalerilor
Pictura, realizată în septembrie 1896, trebuia să concentreze și să înglobeze în compoziție gloria celor o mie de ani de la fondarea regatului maghiar.
”Cu ocazia sărbătorilor mileniului maghiar, în 1896 a fost organizată o mare expoziție milenară pentru care statul maghiar a invitat toți marii artiști să picteze un tablou în care să ilustreze măreția imperiului. Așteptarea principală era să evoce scene istorice, să prezinte cavaleri, husari, ori momente glorioase din trecut. Hollósy, care avea propria școală de pictură și era un caracter aparte, a spus că preferă să picteze cetatea Hustului pentru că acolo s-a născut și cunoaște foarte bine locurile. Ar fi spus că preferă să pictez această cetate care a apărat granițele imperiului la răsărit.
Rezultatul a fost complet diferit de așteptările celor aflați la conducerea statului maghiar. Nu numai că nu au vrut să-l mai accepte în expoziția milenară, dar nu au vrut nici să-l plătească. Ba chiar au spus că va fi expus cu fața la perete, atât de mare a fost dezamăgirea lor. Pe urmă, invocând o datorie mai veche, fiscul maghiar a venit și a pus sechestru el”, a povestit pentru Turnul Sfatului curatorul Robert Strebeli. Domnul Strebeli este managerul Muzeului Județean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare.
Ce spune tabloul
Hollósy Simon a pictat „Cetatea de la Hust” în plin avânt al curentului postimpresionism. ”Hollósy spunea că trebuie să pictăm ceea ce simțim. Nu trebuie să copiem natura. Arta este impresie, trăire, emoție, toate acestea trebuie să le punem în tablou. În ton cu valorile impresioniștilor și artei mondiale a momentului. De aceea, dacă privim tabloul, vedem tușe foarte fărămițate, o lumină puternică în prim plan și o mulțime de simboluri. Pornim de sus, cu cetatea, care pare că se prăbușește din cauza vechimii, luând forma unei coroane care începe să fie strâmbă, gata să cadă. În prim plan vedem floricele albastre, Flori de Nu-mă-uita, puse doar în jurul semnăturii lui Hollósy. Pe artist nu avem voie să-l uităm. El pune suflet și emoție, transpune trăirea prin limbaj non-verbal. Asta a vrut Hollósy să transmită și să picteze timpul. Timpul nu iartă pe nimeni, nici oameni, nici imperii.
Cetatea ocupă doar o mică parte din compoziție și este în ruine, trecerea celor o mie de ani lasă semne. Viața este redată prin fumul care se ridică din acea casă. Dar este și simbolic, noi, oamenii, ca un fum trecem prin viață. Pe urmă gardurile sunt înghițite de natură, în stânga avem arborele vieții, iar în dreapta florile de câmp, trecătoare și foarte gingașe. Aproape că plutesc peste această pajiște. Această lucrare este pictată cu sufletul, este emoție, nu este pictată cu mintea care să redea scene istorice, cai, cavaleri în armură sau grandomanie”, a explicat Robert Strebeli.
Tabloul este încadrat de o ramă masivă acoperită în foiță de aur, care impresionează prin dimensiuni, având forța de a reda momentul și locul. De asemenea, evocă tendința autorului de a se desprinde de pictura tradițională.
Furat și regăsit într-un pod
Refuzat de autoritățile maghiare, vreme de patru decenii, tabloul a fost expus în clădirea municipalității din Baia Mare. În anul 1940, tabloul este ascuns într-o pivniță din Turda, fiind recuperat în anii ’50 de Francisc Nistor și expus publicului abia în 1990 la galeria de artă a Casei memoriale Dr. Ioan Mihalyi de Apșa.
Doi ani mai târziu, la data de 2 februarie 1992, tabloul a fost tăiat și furat de două persoane, care l-au vândut câteva zile mai târziu, în Ungaria, la Budapesta. Ulterior tabloul a fost găsit în podul unei case, a fost certificat și redat muzeului, fiind expus în expoziția de la Casa memorială Dr. Ioan Mihalyi de Apșa.
În anul 2022, tabloul a fost restaurat, iar în mod normal se află pe simezele Muzeului Județean de Artă – Centrul Artistic Baia Mare. În perioada 6 martie – 26 aprilie el poate fi admirat în Palatul Brukenthal, alături de numeroase alte creații reprezentative ale Școlii de pictură de la Baia Mare.