În contextul în care numărul și diversitatea înșelătoriilor cresc de la o lună la alta și asistăm la o evoluție tot mai rapidă a escrocheriilor comise prin telefon, SMS sau online, devenind tot mai convingătoare, vă prezentăm o listă scurtă dar eficientă de reguli care, odată respectate, ne protejează de multitudinea de tentative de fraudă din prezent, publicată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
Astfel,pe lângă faptul că trebuie să ne informăm, să aflăm de la specialiști care sunt metodele folosite de infractori, pentru a le recunoaște atunci când suntem tratați ca posibile victime, există trei reguli principale pe care trebuie să le respectăm : – să verificăm sursa informației primite (în online, prin SMS sau telefonic)– să ne sfătuim cu cineva de încredere înainte de a lua o decizie– să NU trimitem bani sau date personale și bancare
Mai multe informații , putem găsipe site-ul sigurantaonline.ro secțiunea /uniti-impotriva-escrocheriilor, fiind vorba de o campanie cu acest titlu, lansată de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), Poliția Română, Asociația Română a Băncilor (ARB), prin careconsumatorii sunt încurajați să recunoască și să evite mai ușor diferitele tipuri de înșelătorii, prin exemple reale, educație și instrumente de prevenire.
Inițiativa își propune să facă vizibilescenariile folosite de infractori pentru ca acestetentative de fraudă să fiemai ușor de prevenit, în special pentru publicul 60+, ajutând oamenii să recunoască și să evite mai rapid capcanele.
Campania creează un ecosistem sigur și colaborativ, în care autoritățile publice, instituțiile financiare și consumatorii împărtășesc informații despre tiparele de înșelătorii, pentru a le putea preveni mai eficient.
Acestea suntunele dintre cele mai frecvente tipuri de fraudă documentate pe platformă :
Metoda WhatsApp „Telefonul stricat” presupune trimiterea unui mesaj de pe un număr necunoscut de către cineva care pretinde că este un membru al familiei și că și-a stricat telefonul. Victima este rugată să salveze noul număr și, sub presiunea urgenței, să trimită bani pe contul unui „prieten”, deoarece ruda respectivă nu mai are acces nici la propriul cont bancar. Totul se desfășoară prin mesaje scrise, fără apel vocal, tocmai pentru a evita recunoașterea vocii.
Metoda Vishing – oportunitate de investiții Hidroelectrica începe, de cele mai multe ori, după ce o persoană își introduce datele într-un formular online care promite câștiguri rapide. Ulterior, aceasta este contactată telefonic de așa-ziși „consultanți” care o conving să transfere bani pentru investiții fictive, iar sumele ajung direct în conturile atacatorilor.
Metoda BNR începe cu un apel telefonic al cărui număr pare să provină chiar de la banca victimei, în care aceasta este anunțată că un credit a fost solicitat fraudulos în numele ei. Victima este transferată succesiv către un „ofițer bancar”, un „polițist” și un „reprezentant BNR”, fiecare confirmat de un număr de telefon falsificat prin spoofing. Sub presiunea urgenței, persoana vizată este convinsă să își mute economiile într-un cont pretins „sigur”, însă sumele ajung direct la escroci.
Metoda Creditul – schema complexă cu autorități este o variantă extinsă a spoofingului, în care victima este contactată simultan de reprezentanți falși ai băncii, poliției și BNR, care o conving că identitatea sa este folosită într-o fraudă activă. Escrocii trimit documente false de legitimație și acorduri de confidențialitate prin WhatsApp pentru a părea credibili, apoi îi cer victimei să contracteze ea însăși un credit și să depună suma la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR furnizate de ei. Conversația este ștearsă imediat după transferul banilor.
Metoda „Accidentul” – vocea clonată cu AI presupune un apel telefonic în care escrocii folosesc inteligența artificială pentru a imita vocea unui membru al familiei, anunțând că a fost implicat într-un accident grav sau că se află în pericol legal iminent. Victima aude vocea familiară a copilului sau nepotului și, sub presiunea emoțională intensă, nu mai verifică identitatea apelantului.
Metoda Nepotul la ananghie – vocea clonată cu AI funcționează identic cu metoda accidentul, dar vizează în special persoanele în vârstă, mizând pe relația bunici-nepoți. Escrocul, folosind o voce generată de AI, pretinde că a fost jefuit și că are nevoie urgentă de bani pentru a ajunge acasă. La fel ca și în cazul metodei clasice Accidentul, cel vizat nu mai verifică identitatea reală a celui care sună.
Exemplele evidențiază cât de ușor pot fi activate frica sau încrederea și subliniază necesitatea unei soluții simple și clare pentru a opri frauda la timp. Campania promovează conceptul de parole de familie – nu parole formate din cifre, ci parole construite din amintiri și detalii cunoscute doar de cei apropiați. Aceste parole pot face diferența între o voce autentică și un apel fals generat cu ajutorul inteligenței artificiale.
Lupta împotriva escrocheriilor începe cu informarea !
(surse info, foto : fb DNSCRO, comunicat de presă DNSC)
Sursa: https://radiodelta.ro/o-multitudine-de-inselatorii-trei-reguli-importante-pentru-combaterea-lor/