Noua lege a salarizării unitare ar trebui să fie gata până în vara acestui an și să se aplice de anul viitor, în contextul angajamentelor asumate de România prin PNRR. Miza este una importantă: fără această reformă, statul român riscă să piardă bani europeni. Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat că Executivul își dorește o formulă apropiată de actuala lege a salarizării, în care președintele României să aibă cel mai mare salariu din sistemul public. Totuși, ministrul a precizat că deocamdată nu există suficiente detalii pentru a prezenta forma finală a proiectului.
În același timp, printre scenariile analizate se află și o grilă de salarizare de la 1 la 8, însă autoritățile nu au făcut publice până acum toate elementele esențiale ale viitoarei legi.
Plafonarea sporurilor, una dintre marile schimbări
Una dintre prevederile importante prevăzute în PNRR este limitarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază. Această măsură vine într-un sistem deja marcat de diferențe majore între instituții, ministere și categorii de angajați bugetari.
Premierul Ilie Bolojan a explicat recent că actualul sistem este extrem de inegal, în condițiile în care unele instituții au inclus sporurile în salarii, iar altele le-au acordat separat, ceea ce a creat dezechilibre mari între venituri. În opinia sa, noua lege ar trebui să corecteze aceste discrepanțe și să contribuie la reașezarea cheltuielilor statului într-o manieră mai echitabilă.
În prezent, plafonarea sporurilor în sectorul public este de 30% la nivelul fiecărei instituții, astfel că reducerea la 20% ar putea afecta semnificativ anumite categorii de angajați.
Sindicatele spun că proiectul este neclar și netransparent
De cealaltă parte, sindicatele din administrație privesc cu suspiciune întreaga reformă. Bogdan Șchiop, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație, susține că până în acest moment există doar informații pe surse despre noua lege, iar multe dintre ele se contrazic.
Liderul sindical spune că, în lipsa unui proiect oficial, este imposibil de evaluat cu exactitate impactul asupra angajaților din administrația publică. Totuși, acesta atrage atenția că noua lege nu ar trebui aplicată etapizat, așa cum s-a întâmplat cu actuala lege a salarizării, când doar anumite categorii au beneficiat integral de prevederi, în timp ce altele au fost amânate an după an prin ordonanțe de urgență.
Bogdan Șchiop a criticat și zvonurile potrivit cărora întreaga structură a legii s-ar putea raporta la un salariu de referință stabilit de Guvern, și nu la salariul minim pe economie, considerând că o asemenea variantă ar avantaja puterea politică și ar crea noi inechități.
Administrația publică, între salarii mici și percepții false despre sporuri
Potrivit liderului FNSA, opinia publică a fost adesea indusă în eroare în privința sporurilor din administrația publică. Acesta susține că, în realitate, sectorul administrației nu este cel care beneficiază de cele mai multe sporuri, așa cum se sugerează frecvent în discursul public.
Șchiop a oferit ca exemplu sporul acordat angajaților implicați în implementarea proiectelor cu fonduri europene, despre care spune că a fost intens criticat, deși în multe cazuri era prevăzut chiar în bugetul proiectelor, iar banii proveneau de la Comisia Europeană. În opinia sa, demonizarea acestor venituri a dus la situații absurde, în care România a preferat să renunțe la resurse disponibile în loc să le folosească pentru a-și plăti personalul implicat în atragerea fondurilor europene.
Sindicaliștii susțin că problema reală nu este existența sporurilor, ci faptul că salariile de bază sunt prea mici, iar veniturile angajaților ajung să depindă de adaosuri care pot fi oricând tăiate.
Reducerea cheltuielilor cu personalul aduce concedieri
În paralel cu discuțiile despre noua lege a salarizării, instituțiile publice trebuie să reducă cheltuielile de personal cu 10%. Această măsură a deschis deja calea unor reorganizări și disponibilizări, iar sindicatele avertizează că efectele vor fi severe.
Bogdan Șchiop consideră că ceea ce se întâmplă acum nu este o reformă reală, ci mai degrabă o formă de politizare a administrației publice. Potrivit acestuia, șefii de instituții primesc astfel libertatea de a elimina angajați incomozi, fără criterii clare, păstrând în schimb posturi vacante sau persoane favorizate politic.
Sindicalistul a criticat și situația pensionarilor speciali sau a celor care cumulează pensia cu salariul în sistemul public, afirmând că, în multe cazuri, aceștia sunt protejați, în timp ce angajații obișnuiți riscă să fie disponibilizați.
Exemplul Primăriei Capitalei, invocat de sindicate
Ca exemplu concret, liderul FNSA a invocat reorganizarea de la Primăria Municipiului București, unde, spune el, au fost aduse zeci de persoane prin detașare sau transfer, fără să se renunțe la posturile vacante sau la pensionarii speciali, în timp ce alți angajați urmează să plece.
În acest context, Șchiop a prezentat și mesajul unei angajate din primărie, singură întreținătoare de familie, care se teme că își va pierde locul de muncă și nu va mai avea cu ce să-și susțină copilul. Liderul sindical folosește acest exemplu pentru a arăta că măsurile de reducere a personalului au și o dimensiune socială gravă, nu doar una administrativă sau bugetară.
O lege promisă rapid, dar cu aplicare incertă
Deși Guvernul vorbește despre finalizarea rapidă a noii legi a salarizării, sindicatele avertizează că aplicarea efectivă ar putea fi împinsă mult mai târziu. Potrivit lui Bogdan Șchiop, autoritățile au convenit deja cu Comisia Europeană ca o nouă lege de salarizare să intre în aplicare doar atunci când deficitul bugetar va scădea sub 5%, ceea ce ar putea însemna anii 2029–2030.
Din această perspectivă, liderii sindicali acuză clasa politică de ipocrizie și susțin că întreaga dezbatere despre noua lege este folosită mai degrabă ca instrument de imagine decât ca o reformă autentică. În opinia lor, fără transparență, criterii clare și aplicare egală pentru toți bugetarii, noua lege riscă să repete problemele vechi, în loc să le rezolve.