Alegerile au loc în două etape n „confruntare” între un filosof și un chimist
Academicienii Mircea Dumitru şi Marius Andruh candidează pentru funcţia de preşedinte al celui mai înalt for de ştiinţă şi cultură, Academia Română. Alegerile vor avea loc în 7 aprilie. Ioan Aurel Pop, al cărui al doilea mandat de preşedinte se încheie la 5 aprilie, a anunţat pentru Edupedu.ro că alegerile pentru funcţiile de conducere ale forului au loc în două etape. „Alegerile de preşedinte al Academiei Române au loc în ziua de 7 aprilie, adică imediat după ziua Academiei Române. După sărbătoarea Academiei, care anul ăsta împlineşte 160 de ani, a doua zi au loc alegeri de preşedinte. Pentru aceste alegeri, după ce s-a respectat termenul legal, avem două candidaturi depuse”, a afirmat Pop.
„Cei doi candidaţi sunt, întâmplarea face, amândoi absolvenţi şi cadre didactice ale Universităţii din Bucureşti – vă spune asta un clujean. Este vorba de profesorul Marius Andruh, chimist de renume, membru al Academiei Române din 2001, şi profesorul Mircea Dumitru, fostul rector al Universităţii din Bucureşti, filosof. Amândoi sunt cunoscuţi, sunt personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti”, a spus preşedintele Academiei.
A doua etapă a alegerilor, care va fi la sfârşitul lunii aprilie, va fi pentru funcţiile de vicepreşedinţi, patru, şi secretar general al Academiei, un loc.
Mircea Dumitru, în vârstă de 66 de ani, este vicepreşedinte al Academiei Române din 2022, preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie (din 2021), a fost director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru“ al Academiei Române (2021-2025), este membru titular al Academiei 2021 şi a fost membru corespondent 2014. A fost ministru al Educaţiei şi al Cercetării Ştiinţifice (iulie 2016 – ianuarie 2017) şi rector al Universităţii din Bucureşti timp de 2 mandate (2011-2019). Din 1990 este profesor de filosofie, cu specializarea logică, la Universitatea din Bucureşti.
Născut la Bucureşti, la 14 iulie 1960, Mircea Dumitru şi-a început studiile la Liceul de Muzică şi Arte Plastice, Craiova (1967-1972) şi le-a continuat la Liceul de Muzică nr. 1, Bucureşti (1972-1979). Între 1980-1985 a urmat studii universitare la Facultatea de istorie-filosofie a Universităţii din Bucureşti. În 1998 a obţinut titlul de doctor al Facultăţii de filosofie, Universitatea din Bucureşti, cu o teză în domeniul filosofiei limbajului. În acelaşi an, a obţinut şi titulatura de Ph.D. al Tulane University, New Orleans, Louisiana, S.U.A. în domeniul logicii modale şi al filosofiei matematicii.
A fost visiting professor la Beijing Normal University (program pentru perioada 2017-2022) şi profesor invitat la Tulsa University (USA), CUNY (USA), NYU (USA), Lyon 3, ENS Lyon, University of Helsinki, CUPL (Beijing, China), Pekin University (Beijing, China)
Marius Andruh, 72 de ani, este vicepreşedinte al Academiei Române şi director al Institutului de Chimie Organică şi Supramoleculară „C.D. Neniţescu”. De asemenea, este profesor emerit al Universităţii din Bucureşti şi o figură marcantă a şcolii româneşti de chimie. În paralel, coordonează activitatea de performanţă în domeniu, fiind preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic.
S-a născut la 15 iulie 1954, în Smeeni, într-o familie de profesori. A absolvit ca şef de promoţie Liceul „B. P. Hasdeu” şi ulterior Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, în 1979, tot ca şef de promoţie.
După absolvire, şi-a început cariera profesională la Întreprinderea de Piese Radio şi Semiconductori (IPRS) Băneasa, iar ulterior s-a transferat la Institutul de Chimie Fizică din Bucureşti. Din 1984 este cadru didactic al Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a devenit profesor titular în 1996 şi profesor emerit în 2019. Între 2003 şi 2019 a condus catedra de chimie anorganică. A obţinut titlul de doctor în chimie în 1988, sub coordonarea academicianei Maria Brezeanu, şi a urmat stagii postdoctorale la Paris şi Göttingen, inclusiv ca bursier al Fundaţiei „Alexander von Humboldt”.
Activitatea sa ştiinţifică include numeroase colaborări internaţionale, fiind profesor invitat la universităţi de prestigiu din Europa şi America de Sud, precum Bordeaux, Göttingen, Manchester, Toulouse, Strasbourg sau Valencia, dar şi în Canada şi Brazilia. În prezent este preşedinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naţionale de Chimie şi coordonator al lotului olimpic.
Cei doi academicieni au condus Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi Comisia de Etică a Universităţii Bucureşti, instituţie care au pronunţat verdictul de plagiat al fostului premier Victor Ponta.
Traian Băsescu: Mi-e foarte greu să înţeleg cum am putut să pierdem procesul cu Pfizer
„Se încearcă muşamalizarea, dar, dacă este cineva responsabil, este cel care n-a vrut să negocieze reducerea cantităţilor, în 2023”, spune fostul șef al statului
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, duminică, despre procesul pierdut de România în cazul achiziţiei de vaccinuri covid, că îi este foarte greu să înţeleagă cum am putut să pierdem procesul. ”Trebuiesc plătiţi, până una alta”, a spus fostul preşedinte Traian Băsescu, la TVR INFO, despre banii pe care România trebuie să îi plătească companiei Pfizer. Despre cine consideră că a greşit în acest proces, Băsescu a răspuns: ”Eu cred că avocaţii noştri, la recurs, pentru că ei nu se duc”. ”Mie îmi este foarte greu să înţeleg cum am putut să pierdem procesul. (..) Se încearcă muşamalizarea acestui lucru dar, dacă este cineva responsabil, este cel care n-a vrut să negocieze reducerea cantităţilor, în 2023, când am avut cinci zile când puteam să spunem nu mai vrem. Nu ştiu cine avea atribuţii, ministrul de finanţe sau ministrul sănătăţii”, a mai afirmat el.
Ministrul Sănătăţii: Banii vor trebui blocaţi, oricum, într-un cont
Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, susţine că România va face tot posibilul pentru ca banii pe care trebuie să îi plătească companiei Pfizer pentru milioanele de doze de vaccin anti-COVID comandate de România să fie utilizaţi pentru alte medicamente. Ministrul subliniază că, în orice situaţie, suma de trebuie blocată într-un cont, el arătând că în bugetul Ministerului Sănătăţii nu există aceşti bani.
”Probabil să săptămâna viitoare vom avea mai multe scenarii de lucru. Vom avea, probabil, două-trei variante şi vom încerca să mergem pe cea care reduce cât mai mult impactul bugetar. Chiar dacă România va decide să atace această decizie, ea este cu titlu executoriu, banii vor trebui blocaţi, oricum, într-un cont, întreaga sumă”, spune el, arătând că autorităţile române intenţionează să negocieze cu Pfizer.
Zona de oncologie şi cea de boli rare, pentru care compania farmaceutică ar putea livra medicamente inovative României, sunt zonele pe care s-ar concentra ministrul cu prioritate. Alexandru Rogobete a explicat că, în anul 2020, când s-a făcut stabilirea iniţială privind necesarul de doze de vaccin anti-COVID, fiecare stat a avut un reprezentant la Comisia Europeană, iar România nu a avut un reprezenant „de rang înalt, ministru sau secretar de stat” la acea negociere şi atunci s-a stabilit o rată direct proporţională cu numărul populaţiei.
Acesta spune că România a încheiat „un contract ferm şi bine structurat” cu compania farmaceutică, iar la acea vreme actualul ministru al Finanţelor, Alexandru Nazare, a fost cel care a fost „ancorat în realitate” şi „şi-a dat seama de aceste cantităţi uriaşe” de vaccin şi care nu a fost de acord contractul, motiv pentru care Nazare a fost schimbat din funcţie.
Ministrul a explicat că, în urma deciziei privind litigiul, România are două variante: de a primi vaccinul comandat pentru a-l distruge, sau de a ajunge la o înţelegere cu compania farmaceutică.
O instanţă belgiană a obligat, miercuri, Polonia şi România să preia o livrare de vaccinuri COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (2,2 miliarde de dolari) produse de compania farmaceutică americană Pfizer. Potrivit comunicatului instanţei, România are de plătit aproximatv 600 de milioane de euro.
Ce spune un fost președinte despre criza politică generată de Grindeanu
Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, duminică, despre tensiunile din coaliţia de guvernare, că îi e foarte greu să înţeleagă ce resorturi are Grindeanu, ca de dimineaţă până seara să vrea să se intre într-o criză politică. În plus, spune Băsescu, PSD-ul cu PNL-ul au generat criza, prin nesăbuinţa utilizării banilor, în timpul guvernelor Nicu şi Marcel şi trebuie să rămână şi să încerce să o repare.
Fostul preşedinte Traian Băsescu a fost întrebat la TVR INFO dacă vede posibilă ieşirea PSD de la guvernare. ”Mie îmi este foarte greu, o spun cinstit, mi-e foarte greu să înţeleg ce resorturi are Grindeanu, ca de dimineaţă până seara să vrea să se intre într-o criză politică, încercând, forţând căderea guvernului. Nu înţeleg care sunt resorturile. Sigur, la fel n-am înţeles la Trump. Să mulţumească Putin că Trump face ce face şi că Grindeanu, în preajma războiului, face ce face. România este şubredă, oricum. Îi mai trebuie şi lovituri interne. Este absolut în neregulă ce face Grindeanu şi arată că interesele lui personale, pentru că nu poate fi interesul PSD-ului, să avem instabilitate guvernamentală, dar interesele lui sunt mai presus decât interesul naţional”, a răspuns Băsescu.
El a precizat că premierul Ilie Bolojan nu este perfect. ”Eu nu spun că Bolojan este perfect, dar, mai ai, frate, mai sunt câteva luni până în aprilie şi preiei conducerea guvernului. Pentru ce generezi acum o criză? Au acel protocol în care spune că din aprilie 2007 prim-ministru este de la PSD. Mai sunt câteva luni. Vine vara, e vacanţă. Pentru ce creezi instabilitatea?”, a comentat fostul preşedinte.
El s-a declarat sceptic şi în privinţa câştigării de procente în sondaje de către PSD, arătând că se comportă iresponsabil. ”PSD-ul cu PNL-ul au generat criza, prin nesăbuinţa utilizării banilor, în timpul guvernelor Nicu şi Marcel. Rămâi şi încearcă să o repari. Nu rămâi şi încearcă să spui că alţii au fost. Nu, frate, aţi fost voi, PSD-ul cu PNL-ul. PNL-ul văd că îşi asumă să continue, PSD-ul vrea să fie cu moţ, noi n-am fost acolo. Ba, aţi fost acolo”, a mai declarat Traian Băsescu.
Fostul preşedinte a apreciat că, ”dacă tot se face o anchetă legată de vaccinuri, ar trebui să se facă o anchetă, să se vadă ce s-a întâmplat şi cu bugetul din 2024-2025, când premierul Ciolacu n-a mai făcut rectificare şi pur şi simplu împrumuta bani şi îi risipea fără niciun control, fără aprobarea Parlamentului, deci fără buget”. ”Este greu de întâlnit un caz similar, în lumea democratică. Îi omoară grija de ce se dau bani la ucraineni? Ia să vadă, nu cumva din zecile alea de miliarde împrumutate în timpul lui Ciolacu au ajuns pe la mafia ucraineană nişte bani? Pentru că tot nu s-au înscris banii ăia în buget. N-are decât să se autosesizeze Parchetul. Ştie foarte bine că s-a încălcat legea”, a spus el.
Potrivit lui Traian Băsescu, ”oamenii ăştia sunt specialişti în creat crize şi în distrus bugetul ţării, cu sloganul ăsta, absolut ridicol, dacă este puţină creştere economică, să se vadă în buzunarul românului”. ”Ei, de fapt, încearcă să cumpere voturi, după care fac scandal ca alţii să repare lucrurile. E o politică care, dacă ar fi menţinută de toate partidele, ar face din România o ţară care pleacă înapoi mult”, a apreciat Băsescu.
Vreme foarte rece în Săptămâna Mare
Vremea se răceşte accentuat începând de marţi, aşa încât în Săptămâna Mare vor fi precipitaţii mixte, chiar şi sub formă de lapoviţă şi ninsoare, posibil şi în Capitală, cel mai rece fiind în cursul zilei de vineri. Vântul se va intensifica, iar în zona montană va depăşi 100 km/h. Sâmbătă şi duminică, cel mai probabil, va ploua. Această vreme foarte schimbătoare cu temperaturi sub normalul perioadei se înregistrează ca urmare a unei mase de aer polar.
„În cursul zilei de astăzi (n. red. luni -) temperaturile maxime vor atinge 20 de grade, în unele zone chiar şi 24-25 de grade, însă de mâine (n. red. – marţi) vremea se răceste accentuat şi se vor înregistra precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ninsoare nu doar în zona montană, ci şi în Moldova şi chiar în zone mai sudice, aşa încât am putea vedea astfel de fenomene chiar şi mâine noapte în zona Capitalei sau în apropiere de Bucureşti”, a declarat directorul de prognoze al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Florinela Georgescu, la Digi24.
Potrivit sursei citate, nu este un fenomen care să producă pagube deosebite, dar este o răcire accentuată a vremii, cea mai rece zi fiind vineri, când precipitaţiile mixte, cu lapoviţă şi ninsoare, vor fi pe arii extinse. „În prima parte a săptămânii nu vor fi ploi însemnate cantitativ, ci doar până în 5 l/mp, însă în zonele mntane mai înalte stratul de zăpadă nou depus va fi de 10-15 centimetri până spre sfârşitul săptămânii. De asemenea, toată săptămâna va fi vânt de peste 100 km/h la munte”, a precizat sursa citată.
Meteorologul a explicat că această răcire accentuată a vremii are loc ca urmare a unei mase de aer polar care intră în nord nord-estul ţării şi se va extinde asupra întregului teritoriu şi durează toată săptămâa. ”Spre final, va începe să pătrundă un aer ceva mai cald dinspre Mediterană, aşa încât sâmbătă şi duminică va creşte probabilitatea ca precipitaţiile să fie lichide. În această săptămână cu vreme foarte schimbătoare temperaturile vor fi sub normalul perioadei” a mai spus Florinela Georgescu.
CNPP: 11.898 de beneficiari de pensii speciale, în februarie 2026
Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în februarie 2026, de 11.898 de persoane, cu 40 persoane mai multe comparativ cu luna anterioară, din care 7.863 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).
Cei mai mulți pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii privind statutul procurorilor și judecătorilor, respectiv 5.820, din care 2.530 cu pensie din BASS. În cazul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.488 lei, din care 7.534 din BASS și 22.374 de la bugetul de stat.
Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României au beneficiat 786 de persoane (690 cu pensie din BASS). Pensia medie era de 7.002 de lei, din care 3.052 lei pensie din bugetul de stat.
În ceea ce privește beneficiarii Legii privind statutul funcționarului public parlamentar, numărul acestora era de 870 de persoane (655 cu pensie BASS), pensia medie ridicându-se la 6.250 de lei (3.558 de lei de la bugetul de stat).
Conform CNPP, de Legea privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România beneficiau 1.333 de pensionari (toți cu pensie din BASS), iar pensia medie se ridica la 13.111 de lei, din care 8.067 lei suportați din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 688 de persoane (toți cu pensie din BASS), media fiind de 10.478 de lei, din care 2.550 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al Parchetelor beneficiau 2.401 de pensionari (1.967 cu pensie din BASS), pensia medie fiind de 7.207 de lei, din care 4.448 de lei suportați din bugetul de stat.