Conform datelor centralizate de eJobs, în această marjă există, însă, și domenii care au crescut numărul de poziții scoase în piață
Aproape 50.000 de locuri de muncă au fost postate de la începutul anului, pe una dintre platformele de recrutare online, active în România, în scădere cu circa 10% față de aceeași perioadă din 2025. Conform datelor centralizate de eJobs, în această marjă există, însă, și domenii care au crescut numărul de poziții scoase în piață, în unele cazuri fiind vorba chiar despre o dublare a joburilor disponibile. Astfel, în domeniul Asigurări se înregistrează o creștere de 100% a joburilor postate din ianuarie până în martie (4.600 de posturi vs 2300 în 2025). Al doilea domeniu cu o evoluție semnificativă este financiar/bancar, cu un plus de 58%, comparativ cu primele două luni și jumătate ale anului trecut. Angajatorii din acest sector au postat aproape 7.000 de locuri de muncă, în 2026. De asemenea, creșteri mai mici au fost constatate în transport/logistică (5.500 de locuri de muncă, Â13%), turism (5.700 posturi, Â7,5%), industria alimentară (6.500 de joburi, Â7,4%), energie (1.700 de poziții, Â5%) și construcții (4.600 de oferte, Â1%). Pe de altă parte, în domenii precum retailul, serviciile sau call-center/BPO se remarcă o fază de plafon în care nu au fost operate schimbări majore în recrutare raportat la tabloul anului trecut. În ceea ce privește aplicările, analiza de specialitate relevă faptul că acestea au crescut în toate domeniile de activitate, cel mai mult în retail, servicii, financiar-bancar și turism, cu un total de 3,1 milioane de operațiuni înregistrate în ianuarie, februarie și martie, până la acest moment (Â24%). ‘Indiferent de domeniu și de evoluția față de anul trecut, la nivelul întregii piețe, cele mai multe locuri de muncă s-au adresat candidaților entry level (0 – 2 ani de experiență), mid level (2 – 5 ani de experiență), celor care nu au deloc experiență și abia apoi seniorilor și specialiștilor cu mai mult de 5 ani de experiență și managerilor. Modificări s-au mai observat nu doar în ceea ce privește sectoarele de activitate, ci și orașele pentru care s-au făcut angajări’, se menționează într-un comunicat de presă al platformei profesionale, transmis joi AGERPRES. Municipiul București, Cluj – Napoca, Iași, Ilfov și Brașov au raportat mai mult de jumătate din oferta totală de locuri de muncă din acest început de an, dar au fost înregistrate rezultate importante și în Constanța, Sibiu, Târgoviște sau Buzău. În topul orașelor cu cele mai multe locuri de muncă postate, Capitala este pe primul loc, urmată de Brașov. Platforma eJobs cuprinde, la ora actuală, o bază de peste cinci milioane de CV-uri, și are disponibile 18.000 de locuri de muncă, în timp ce alte peste 8.000 de poziții sunt postate pe iajob.ro.
Deficitul bugetar poate scădea cu zeci de miliarde anual
România ar trebui să ajungă la media europeană a colectării TVA și impozitului pe profitDeficitul bugetar al României ar scădea cu zeci de miliarde de lei anual dacă țara ar colecta mai eficient cele două mari impozite, TVA și impozitul pe profit, și ar ajunge la media europeană pe acest segment, consideră Alex Milcev, partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România. Conceptul de ‘tax gap’ este folosit în analizele economice pentru a descrie diferența dintre taxele care ar trebui colectate conform legislației și cele efectiv încasate de stat. În acest context, Milcev explică faptul că o problemă mai puțin discutată în spațiul public este aceea a ‘gap-ului’ de impozit pe profit la care, deși cota de impozit este de 16%, comparabilă cu mai multe state europene, colectarea efectivă este semnificativ mai mică decât potențialul. ‘Acest gap reprezintă diferența dintre veniturile din impozitul pe profit care ar trebui, teoretic, să fie colectate și sumele care ajung efectiv în bugetul de stat. Un gap ridicat nu indică doar evaziune fiscală, ci și optimizări fiscale prin mutarea profiturilor în jurisdicții cu taxe mici, de exemplu, erori de raportare, dar și incapacitatea administrativă a fiscului de a colecta restanțele’, consideră analistul citat. El citează estimările din studii europene (A European approach to measuring losses in corporate tax revenues – Publications Office of the EU) care indică un gap pe impozit pe profit în România de circa 30-35% (aproape 38% pentru 2019, ultimul an cu informații disponibile), față de media UE, de 10 – 11%. În condițiile în care veniturile actuale din impozitul pe profit sunt de circa 30 miliarde lei anual, reducerea decalajului până la media UE ar putea aduce, teoretic, circa 6 -7 miliarde lei anual în plus la buget, iar deficitul ar fi scăzut cu aproximativ 0,3 – 0,4% din PIB. ‘Cu alte cuvinte, circa 5% din deficitul bugetar (pentru 2025) ar fi putut fi eliminat doar prin îmbunătățirea colectării impozitului pe profit’, subliniază Alex Milcev. La TVA, România are cel mai mare deficit de încasare din UE: estimările Comisiei Europene arată că TVA gap în România este de aproximativ 30-35% versus media UE, de circa 6-7%. Veniturile anuale din TVA sunt de aproximativ 120 miliarde lei. Dacă România ar avea un nivel de colectare similar cu media UE, veniturile suplimentare ar putea ajunge la 30-35 miliarde lei anual din acest impozit, explică consultantul. Potrivit acestuia, reducerea deficitului de încasare la TVA cu 25-30 miliarde lei plus reducerea gap-ului pe impozit pe profit cu 6-7 miliarde lei ar fi dus totalul potențial undeva la 31-37 miliarde de lei anual. Raportat la deficitul bugetar actual de aproximativ 146 de miliarde lei, această sumă ar reduce deficitul cu o cincime sau, raportat la PIB, cu 2-2,5%.
Circa 40% dintre companiile românești apelează izolat la tehnologia cloud
O pondere de aproape 40% dintre companiile românești nu a depășit încă stadiul de proiecte-pilot și utilizări izolate ale tehnologiei cloud, conform raportului local realizat pe baza Cloud Business Survey, efectuat de PwC Europa Centrală și de Est (ECE). Conform cercetării, publicate joi, aproximativ 60% dintre companiile autohtone au adoptat tehnologia cloud, respectiv utilizează servere și aplicații online pentru stocarea datelor și derularea proceselor operaționale, în loc de infrastructură proprie. În același timp, procentul celor cu un nivel ridicat de implementare a crescut în ultimii doi ani de la 14% la 23%. La nivel regional, 68% dintre companii folosesc cloud, iar ponderea celor cu implementare avansată a ajuns la 25%. În schimb, aproximativ 40% dintre companiile românești nu au depășit încă stadiul de proiecte-pilot și utilizări izolate ale cloud-ului, timp în care în restul regiunii doar 31% din totalul entităților se află în stadii incipiente. ‘Mai puțin de un sfert dintre organizațiile locale au migrat aplicații în cloud pe scară largă, față de peste o treime la nivel regional, iar o parte importantă abia plănuiesc să facă acest pas în următorul an. Decalajul față de regiune este și mai vizibil în zona inteligenței artificiale. Doar 13% dintre companiile românești au implementat efectiv instrumente de inteligență artificială (AI) sau de învățare automată (machine learning) bazate pe cloud, mai puțin de jumătate față de media regională. De asemenea, foarte puține companii locale au pus în practică sau sunt în curs de a implementa agenți AI (programe software care pot lua decizii și executa sarcini în mod autonom), în timp ce majoritatea spun că încă explorează aceste soluții fără a fi făcut pași concreți’, se arată în sondaj. Potrivit sursei citate, majoritatea companiilor românești nu se consideră pregătite din punct de vedere al infrastructurii de date și al competențelor interne pentru a valorifica Inteligența Artificială și, astfel, aproximativ un sfert consideră că dispun de o arhitectură de date adecvată (adică de sisteme bine organizate de colectare, stocare și gestionare a datelor), aproape jumătate față de media regională. De asemenea, nici pregătirea angajaților nu stă mai bine, fiind sub nivelul ECE.
Ministerul Finanțelor listează la BVB titluri de stat Fidelis de 1,2 miliarde lei
Ministerul Finanțelor (MF) a atras aproape 1,2 miliarde lei (231 milioane euro), prin a treia emisiune de titluri de stat Fidelis din acest an, derulată în martie, iar titlurile au debutat joi la tranzacționare la Bursa de Valori București. Potrivit unui comunicat al BVB, MF a atras 534 milioane lei și, respectiv, 126 milioane euro (valori însumând 1,17 miliarde lei – 231 milioane euro), prin a treia ofertă primară de vânzare de titluri de stat pentru populație (Fidelis) derulată în acest an prin sistemele Bursei de Valori București (BVB). Oferta s-a derulat în perioada 6 – 13 martie și a fost intermediată de sindicatul format din BT Capital Partners (Lead Manager), Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, TradeVille și UniCredit Bank (Sindicat de intermediere) și Banca Transilvania, Libra Internet Bank (Grup de distribuție). În cadrul acestei oferte, românii au plasat aproape 14.700 de ordine de subscriere, atât pentru titlurile de stat denominate în lei, cât și pentru cele în euro. Veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital, nu sunt impozabile. Următoarea ofertă de vânzare de titluri de stat Fidelis este estimată să înceapă în prima decadă a lunii aprilie. Prin intermediul celor 34 oferte derulate începând cu august 2020, Ministerul Finanțelor a atras de la populație peste 66 miliarde lei (13,3 miliarde euro), se arată în comunicatul citat.
ANAF începe controale la nivel naţional pe piaţa carburanţilor
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă că a început controale la nivel naţional pe întreg lanţul de distribuţie, de la importatori şi depozitari până la comercianţii finali de carburanţi, în contextul creşterii preţurilor. Inspectorii verifică suspiciuni de fraudă fiscală şi practici care pot afecta corectitudinea pieţei, iar dacă vor constata practici speculative vor sesiza instituţiile abilitate. ”În contextul scumpirilor recente ale carburanţilor, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a demarat o serie de controale la nivel naţional pentru a preveni şi combate eventualele practici de neconformare fiscală pe fondul evoluţiei preţurilor pe piaţa combustibililor”, arată Agenţia, joi, într-un comunicat de presă. Acţiunile vizează întreg lanţul de distribuţie, de la importatori şi depozitari până la comercianţii finali, cu scopul de a identifica operatorii economici care acţionează pentru a-şi crea avantaje fiscale în contextul actual, prin majorarea artificială a costurilor de achiziţie/producţie. ”Inspectorii ANAF verifică situaţiile în care există suspiciuni de fraudă fiscală asociată cu practici care pot afecta corectitudinea pieţei. În cazurile în care faptele constatate sunt de natură să afecteze concurenţa loială ori interesele consumatorului, prin practici speculative, vor fi sesizate instituţiile abilitate ale statului. Scopul acţiunilor ANAF este asigurarea conformării fiscale şi a unui mediu concurenţial corect, ca premisă pentru o stabilizare a pieţei carburanţilor în această perioadă”, adaugă sursa citată.
Volumul lucrărilor de construcţii, în scădere cu 60%
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, în luna ianuarie 2026, faţă de luna decembrie 2025, ca serie brută, cu 69%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,6%. Faţă de luna ianuarie 2025, volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 2,4%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 0,9%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie brută, cu 69%, scădere evidenţiată la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente (-70,7%), lucrările de reparaţii capitale (-69,3%) şi la lucrările de construcţii noi (-68,4%)”, arată datele INS. Pe obiecte de construcţii, au avut loc scăderi astfel: clădirile nerezidenţiale (-75,1%), lucrările de construcţii inginereşti (-68,9%) şi la clădirile rezidenţiale (-57,8%). Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 4,6%, scădere evidenţiată la lucrările de construcţii noi (-7,8%).
Microsoft analizează acţiuni legale împotriva OpenAI şi Amazon
Microsoft ia în calcul iniţierea unor acţiuni legale împotriva partenerului său OpenAI şi a Amazon, în urma unui acord estimat la 50 de miliarde de dolari care ar putea încălca înţelegerea exclusivă privind serviciile cloud, potrivit informaţiilor publicate de Financial Times. Microsoft analizează acţiuni legale împotriva OpenAI şi Amazon, pentru un acord de 50 de miliarde de dolari Microsoft ia în calcul iniţierea unor acţiuni legale împotriva partenerului său OpenAI şi a Amazon, în urma unui acord estimat la 50 de miliarde de dolari care ar putea încălca înţelegerea exclusivă privind serviciile cloud, potrivit informaţiilor publicate de Financial Times. Disputa vizează un set de acorduri semnate recent între OpenAI şi Amazon, prin care Amazon Web Services devine furnizorul exclusiv de cloud terţ pentru Frontier, platforma enterprise a OpenAI destinată dezvoltării şi rulării agenţilor de inteligenţă artificială. Problema centrală este dacă OpenAI poate oferi Frontier prin infrastructura AWS fără a încălca parteneriatul existent cu Microsoft, care prevede că modelele sale trebuie accesate prin platforma cloud Microsoft Azure.
Meta promite „plăţi garantate” creatorilor care vin pe Facebook
Gigantul american Meta încearcă să convingă creatorii de conţinut să bage şi Facebook în seamă, promiţându-le plăţi lunare garantate de cel puţin o mie de dolari. Meta a lansat ceea ce numeşte programul Creator Fast Track, care promite plăţi lunare creatorilor de conţinut de pe TikTok, Instagram şi YouTube, dacă postează şi pe Facebook. Creatorii care au peste 100.000 de urmăritori vor primi o mie de dolari pe lună, iar cei care au peste un milion de urmăritori primesc trei mii de dolari pe lună. În spatele sumelor rotunde de bani se ascund însă condiţii care pot lua din entuziasmul celor atraşi de oferta companiei americane. În primul rând, plăţile garantate vor acoperi doar trei luni. În al doilea rând, pentru a se califica, creatorii trebuie să îndeplinească anumite baremuri de postare. De exemplu, aceştia trebuie să posteze cel puţin 15 reel-uri pe Facebook în decursul a 30 de zile, dar postările trebuie făcute în cel puţin 10 zile diferite.