De asemenea, organizația susține TVA de 21% la hoteluri şi restaurante, impozite majorate la venituri din chirii și fără consultanţă şi profesii liberale la microîntreprindere
România trebuie să continue ajustarea fiscală în următorii ani, cu eforturi ample, care, pe lângă disciplina cheltuielilor, ar trebui să presupună şi creşteri substanţiale de venituri bugetare, prin eficienţă mai ridicată a colectării, dar şi majoraea unor taxe şi impozite, potrivit unui raport OCDE analizat de Profit.ro. Printre opţiunile prezentate în raportul OCDE sunt eliminarea (sau majorarea semnificativă) a plafonului la care activităţile independente plătesc contribuţii la pensie şi salariu, interzicerea regimului de microîntreprindere pentru activităţi de consultanţă şi profesii liberale, impozitre mai mari la venituri din dobânzi, chirii şi câştiguri de capital, eliminarea cotei reduse de TVA la hoteluri şi restaurante, dar şi creşterea intervalului de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe locuinţe. Raportul OCDE precizează că prezintă opţiuni pentru creşterea veniturilor guvernamentale, „într-un mod prudent, printr-o administrare fiscală mai eficientă şi reforme care sporesc veniturile fiscale, reducând în acelaşi timp la minimum distorsiunile şi sporind echitatea”. Propuneri importante de schimbări fiscale, conform Profit.ro :
– plafonul la care se achită contribuţii (pensie şi sănătate) pentru venituri din activităţi independente ar trebui eliminat sau majorat semnificativ, cel puţin pentru contribuţiile la sănătate.
– majorarea impozitelor pe venituril din chirii prin reducerea deducerii standard permise de 40%.
– creşterea cotelor de impozitare ale altor venituri din investiţii la 16%, deoarece majoritatea acestora sunt impozitate cu 10% (de exemplu, câştiguri de capital, chirii, dobânzi, redevenţe).
– la microîntreprinderi, autorităţile ar trebui să excludă sectoarele extrem de profitabile ai căror proprietari pot respecta regimul fiscal general, cum ar fi consultanţa şi profesiile liberale, deoarece acestea beneficiază în mod disproporţionat de sistem datorită marjelor ridicate, consideră OCDE.
– impozitele recente pe cifra de afaceri aplicate întreprinderilor mari ar trebui eliminate treptat.
– banda de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe proprietăţi rezidenţiale ar putea fi majorată progresiv pentru a ajuta România să atingă niveluri de venituri similare cu media OCDE.
– mai mult, concesiile şi scutirile fiscale ar trebui să fie limitate şi mai bine direcţionate, concentrându-se pe contribuabilii vulnerabili, clădirile publice sau un grup restrâns de organizaţii specifice de utilitate publică. eliminarea cotei reduse de TVA pentru hoteluri şi restaurante.
– trecerea la cota standard de TVA, de 21%, a articolelor consumate în principal de gospodăriile cu venituri mai mari, cum ar fi mesele la restaurant şi cateringul, cazarea la hotel şi cultura, este o opţiune bună pentru creşterea veniturilor.
„Este necesară o strategie fiscală credibilă şi bine concepută pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung a finanţelor publice. Pentru a plasa datoria pe o traiectorie sustenabilă, România va trebui să identifice măsuri suplimentare pentru a susţine consolidarea bugetară după 2026. Traiectoria prudentă în cadrul regulilor fiscale reflectă angajamentul României în cadrul planului fiscal naţional multianual în contextul supravegherii fiscale de către UE, care vizează un excedent al soldului structural primar de 1,7% din PIB până în 2031. Aceasta implică o ajustare bugetară structurală suplimentară de aproximativ 4,25% din PIB faţă de traiectoria actuală, pe baza previziunilor OCDE pentru 2027. O astfel de ajustare ar reduce într-o oarecare măsură raportul datorie publică/PIB pe termen mediu şi lung, care ar ajunge la aproximativ 55% (după criterii Maastricht) până în 2060”, se arată în raportul OCDE citat de Profit.ro .
Tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu 18,6% în capitală
l piața s-a maturizat, iar decizia de cumpărare a devenit mai rațională, orientată spre costul total și calitatea pe termen lung, consideră agenții imobiliariPiața rezidențială din București a început anul cu o scădere de 18,6% a numărului de tranzacții cu apartamente în ianuarie-februarie față de aceeași perioadă a anului trecut, relevă o analiză a unei companii imobiliare. Conform Crosspoint Real Estate, în județul Ilfov, declinul a fost de 10,9%. În anul 2025, volumul total al tranzacțiilor în zona metropolitană București-Ilfov a coborât cu 8,5% față de 2024, la 55.297 de unități, în timp ce prețurile unităților noi au crescut cu aproximativ 20%, ajungând la o medie de 2.500 euro/mp. ‘Ceea ce vedem acum în piață este consecința unui deficit de autorizare acumulat pe parcursul mai multor ani, care se suprapune peste o cerere în așteptare și peste un cadru de reglementare în schimbare’, a declarat Oana Popescu, Head of Residential în cadrul Crosspoint Real Estate, citată în prezentarea analizei. În același timp, avansul livrărilor de 2% înregistrat anul trecut față de 2024, până la nivelul de 17.293 de locuințe noi finalizate în București-Ilfov în 2025, a survenit în contextul în care cota redusă de 9% TVA a fost condiționată, începând cu august 2025, de livrarea apartamentelor până la sfârșitul anului. Astfel, dezvoltatorii au accelerat construcțiile pentru a se încadra în acest termen, iar cifra de livrări reflectă, în parte, o creștere artificială indusă de calendarul fiscal, nu o capacitate de producție care se va menține și în 2026. Analiza mai arată că o presiune suplimentară vine și din intrarea în vigoare a Legii 207/2025, care intervine într-o piață care a livrat în 2025 mai puțin decât în oricare an din perioada 2019-2022. Proiectele care se bazau pe vânzări off-plan pentru finanțarea etapelor de construcție vor întâmpina dificultăți suplimentare, iar o parte dintre dezvoltările planificate nu vor mai ajunge la stadiul de execuție. ‘2026 este un an de recalibrare, nu de criză. Cumpărătorii care înțeleg că oferta nouă va rămâne limitată în următorii doi ani și că prețurile în interiorul Bucureștiului nu vor înregistra scăderi structurale au la dispoziție o fereastră de decizie înainte ca presiunea pe ofertă să devină și mai vizibilă. Piața s-a maturizat, iar decizia de cumpărare a devenit mai rațională, orientată spre costul total și calitatea pe termen lung, iar aceasta este o evoluție sănătoasă pentru toți participanții implicați’, a precizat, la rândul său, Valentin Neagu, Managing Director al Crosspoint Real Estate. Dincolo de dinamica tranzacțiilor, presiunea cea mai consistentă asupra pieței vine din partea costurilor de producție. Datele Eurostat incluse în Romanian Real Estate Market Report 2025, publicat de Crosspoint Real Estate în luna martie, arată că România a consemnat una dintre cele mai accentuate creșteri ale costurilor de construcție pentru clădiri rezidențiale noi din Europa, cu 9% în 2025, față de aproximativ 1% la nivelul mediei UE. Diferența față de media europeană s-a adâncit constant din 2022 încoace, iar efectele sale sunt acum vizibile atât în prețurile finale ale apartamentelor, cât și în prudența cu care dezvoltatorii abordează proiecte noi.
În trimestrul IV 2025, în România erau 513.900 de şomeri
Rata şomajului a fost de 6,3%, în creştere faţă de trimestrul precedent l șomajul în rândul tinerilor, cel mai ridicat
Populaţia activă a României era, în trimestrul IV 2025, de 8,165 milioane persoane, din care 7,651 milioane persoane erau ocupate şi 513.900 persoane erau şomeri, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). Rata şomajului în trimestrul IV 2025 a fost de 6,3%, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată în trimestrul III 2025. Şomajul în rândul tinerilor a fost cel mai ridicat, de aproape 30%. ”În trimestrul IV 2025, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost de 68,5%, în scădere faţă de trimestrul anterior. În trimestrul IV 2025, populaţia activă a României era de 8.165.400 persoane, din care 7.651.500 persoane erau ocupate şi 513.900 persoane erau şomeri”, arată datele INS. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul IV al anului 2025, de 62,6%, în scădere cu 0,8 puncte procentuale faţă de trimestrul III 2025. Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,1%, faţă de 53,9% la femei) şi la persoanele din mediul urban (70% faţă de 54,7% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,7%. Rata şomajului în trimestrul IV 2025 a fost de 6,3%, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de cea ȋnregistrată în trimestrul III 2025. Pe sexe, valorile ratei şomajului au fost egale (6,3% atât la bărbaţi, cât şi la femei), iar pe medii rezidenţiale ecartul a fost de 7,6 puncte procentuale (10,5% în mediul rural, faţă de 2,9% în mediul urban). Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (29,4%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Chisăliță (AEI): România – țara cu infrastructură petrolieră mare
Bancherii elveţieni se aşteaptă la intrări mai mari de capital
Persoanele foarte bogate din regiunea Golfului Persic iau în calcul mutarea unor active în Elveţia pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu după atacurile americano-israeliene asupra Iranului, spun bancheri şi consultanţi financiari, transmite Reuters. Peste o duzină de bancheri şi consultanţi, care administrează împreună active de peste 1.000 de miliarde de dolari, au declarat pentru Reuters că se aşteaptă ca Elveţia să atragă mai multe fonduri din Orientul Mijlociu, mai ales după atacurile iraniene asupra unor state din Golf. Deşi Elveţia, considerată de mult timp un refugiu sigur pentru investitori, se confruntă cu o competiţie tot mai mare din partea centrelor financiare din Orientul Mijlociu şi Asia, sumele de bani plasate în ţară de persoane private şi instituţii non-bancare din Emiratele Arabe Unite au crescut cu aproximativ 40% în ultimii trei ani. Tendinţa s-a accelerat după atacurile lansate anul trecut de Israel şi Statele Unite asupra Iranului, a declarat Patrik Spiller, şeful departamentului de administrare a averilor la Deloitte Elveţia. ”Din cauza evenimentelor recente, ne aşteptăm ca activele din Orientul Mijlociu să fie tot mai mult transferate în Elveţia. Auzim de la bănci, family offices şi persoane cu averi foarte mari că discuţiile sunt deja în desfăşurare”, a spus Spiller. Asociaţia Bancherilor Elveţieni a precizat că nu poate comenta fluxurile specifice de capital din Orientul Mijlociu după recentele atacuri asupra Iranului, dar a subliniat că Elveţia rămâne o destinaţie atractivă pentru investitorii bogaţi. ”Este în avantajul nostru că putem miza pe ‘Swissness’, adică pe condiţii sigure, stabilitate politică şi stat de drept. Cred că aceste lucruri sunt apreciate în special în perioade ca aceasta”, a declarat economistul-şef al organizaţiei, Martin Hess. După atacurile americano-israeliene asupra Iranului, francul elveţian a atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu faţă de euro.
Criza memoriilor va afecta piaţa PC-urilor mai grav decât se aştepta
Analiştii de la IDC şi-au actualizat previziunile pentru acest an privind evoluţia vânzărilor de PC-uri, iar cifrele sunt acum mai pesimiste. Noul raport publicat de IDC susţine că piaţa PC-urilor va scădea anul acesta la nivel global cu 11,6%, anulând mare parte din câştigurile recente. Anterior, aceiaşi analişti de la IDC avertizau cu privire la o scădere a livrărilor de PC-uri cu 8,9%. Criza memoriilor se va prelungi şi în mare parte din anul viitor, susţin cei de la IDC, arătând către aceasta ca factor principal pentru scăderea pieţei de PC-uri. Analiştii spun că, deşi se prevede o relaxare a situaţiei la începutului lui 2028, preţurile nu vor reveni curând la nivelul din 2025. Dincolo de criza memoriilor, IDC spune că noua previziune ia în calcul şi conflictul din Orientul Mijlociu, care complică şi mai mult situaţia. Mai multe mari companii au anunţat deja scumpiri, pe care le pun pe seama creşterii preţului la memorii, printre care se numără Samsung şi HP.
Cresc cotațiile aurului și argintului pe piețele internaționale
Transportul aerian de mărfuri a crescut cu 10,5%
Transportul aerian de mărfuri (inclusiv poștă) a crescut în 2025 cu 10,5%, comparativ cu anul precedent, de la 51.853 tone la 57.280 tone, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Cele mai mari ponderi în ceea ce privește transportul de mărfuri s-au înregistrat pe aeroporturile Henri Coandă București, cu 15.500 tone mărfuri încărcate și 28.400 tone mărfuri descărcate, Avram Iancu Cluj-Napoca, cu 2.800 tone mărfuri încărcate și 3.800 descărcate și Traian Vuia Timișoara, cu 2.500 tone mărfuri încărcate și 4.000 tone mărfuri descărcate. Cele mai însemnate ponderi în transportul intern au fost înregistrate pentru aeroporturile Henri Coandă București a realizat 19,7% în total tone mărfuri încărcate, Avram Iancu Cluj-Napoca 47,7% și Traian Vuia Timișoara 32,6%.