Majoritatea își stabilesc buget clar
Doar 2 din 10 români declară că fac mai multe cumpărături de Paște decât în mod obișnuit, în timp ce 68% își stabilesc un buget pentru achizițiile de sezon, iar circa 75% resimt anxietate din cauza grijilor financiare, relevă un studiu al Asociației CFA România, potrivit Barometrului Sezoanelor Financiare realizat de Asociația CFA România, cu sprijinul UniCredit Bank. ‘Odată cu apropierea Paștelui, românii pregătesc listele de cumpărături, fie că este vorba despre cadouri pentru cei dragi, produse alimentare sau pentru casă. Tot acum, oamenii ajung și să facă achiziții sub impuls, însă rezistă mai mult în fața acestei tentații comparativ cu sezonul sărbătorilor de iarnă sau cu perioada reducerilor de Black Friday, arată Barometrul Sezoanelor Financiare’, susțin autorii studiului. Potrivit sursei citate, doar 20% dintre români spun că de Paște sau în vacanțe fac mai multe cumpărături decât de obicei, față de 63%, care au acest comportament în perioada sărbătorilor de iarnă, și 39% – de Black Friday. ‘Dacă 68% dintre români stabilesc un buget clar dedicat cumpărăturilor de sezon, aproape la fel de mulți admit că au depășit în ultimul an suma alocată acestor ocazii, conform rezultatelor Barometrului Sezoanelor Financiare. În același timp, cumpărăturile sub impuls sunt o situație cu care circa un sfert dintre români se confruntă des sau de fiecare dată în perioadele festive’, mai arată datele cercetării. Astfel, întrebați ce ar vrea să învețe să facă mai bine pentru a se simți independenți financiar, peste jumătate dintre respondenți au spus că și-ar dori să poată recunoaște o reducere reală și să știe cum să evite cumpărăturile spontane. Un alt studiu recent atrage atenția asupra nivelului de stres financiar pe care îl resimt românii. Conform unui sondaj realizat în luna februarie de Reveal Marketing Research, la solicitarea XTB România, aproximativ 75% dintre români afirmă că se confruntă cu anxietate și simt că starea psihică le este afectată din cauza grijilor referitoare la bani, în timp ce 85% au probleme cu somnul din același motiv. Principala sursă de stres financiar este creșterea prețurilor, urmată de cheltuielile neprevăzute, siguranța locului de muncă și datorii. ‘Scumpirea produselor esențiale este un factor de stres mai ales pentru persoanele cu vârsta de peste 55 de ani. Femeile, tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani și respondenții din categoria 55Â sunt cei mai îngrijorați din cauza cheltuielilor neplanificate. Temerile referitoare la serviciu îi afectează mai ales pe românii din grupa de vârstă 45-55 de ani, iar datoriile sunt o sursă de stres în special pentru persoanele de 35-44 de ani’, se mai precizează în document. În acest context, fixarea unui set de reguli privind cheltuielile poate fi o soluție eficientă pentru a face față impulsului de a cumpăra mai mult decât este necesar, precum și pentru a evita un factor suplimentar de stres financiar în perioada Paștelui. Definirea unui buget realist, amânarea achizițiilor tentante care nu apar pe lista de cumpărături, verificarea istoricului prețurilor, monitorizarea în timp real a cheltuielilor și stabilirea unui fond special pentru situații neprevăzute sunt câteva dintre practicile care pot preveni dezechilibrarea bugetului în perioadele de consum intens.
Românii pot investi, începând de luni, în titluri de stat Tezaur
se oferă dobânzi de până la 7,5% pe an
Românii pot subscrie, în perioada 6 aprilie – 8 mai 2026, în titluri de stat Tezaur cu maturități de 1, 3 și 5 ani și dobânzi anuale de 6,50%, 7% și 7,50%, a anunțat Ministerul Finanțelor. Veniturile obținute sunt neimpozabile. Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu și sunt emise în formă dematerializată. ‘Programul Tezaur se bucură de un interes ridicat din partea populației: doar în primul trimestru al anului 2026, subscrierile au depășit 7,75 miliarde lei (7.750.234.269 lei), o sumă considerabilă care reflectă încrederea românilor în acest instrument de economisire’, se menționează în comunicatul instituției. Titlurile de stat pot fi cumpărate, între 6 aprilie – 6 mai 2026, prin platforma Ghișeul.ro , iar între 6 aprilie – 7 mai 2026 online, numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV pentru titluri lansate prin intermediul unităților Trezoreriei Statului. De asemenea, titlurile se mai pot cumpăra între 6 aprilie – 8 mai 2026 de la sediul unităților Trezoreriei Statului și între 6 aprilie – 7 mai 2026 în mediul urban și 6 aprilie 2026 – 6 mai 2026 în mediul rural, prin subunitățile poștale ale CN Poșta Română SA. ‘Veniturile obținute din investirea în titluri de stat lansate de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Dobânda este anuală și se plătește la datele de plată prevăzute în prospectul de emisiune. De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile și se pot răscumpăra în avans. În plus, un investitor are libertatea de a efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri’, subliniază MF. Potrivit sursei citate, sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Fondurile obținute de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. Prospectul de emisiune și orice eventuale modificări ale acestuia sunt publicate la secțiunea Titluri de stat și pe website CN Poșta Română SA. Începând cu luna martie 2025, Ministerul Finanțelor a lansat prima ediție în care cetățenii români care au cont pe platforma Ghișeul.ro și dețin un card de debit au avut posibilitatea de a achiziționa online titluri de stat, la doar un click distanță.
Industria auto europeană analizează trecerea spre producţia militară
Industria auto din Europa se confruntă cu o criză structurală profundă. Cererea în scădere pentru vehicule electrice, pierderea cotei de piaţă în faţa competitorilor chinezi şi costurile mai mari de finanţare au creat ”o furtună perfectă” pentru sector în ultimii cinci ani, iar volumele de vânzări rămân mult sub nivelurile de dinaintea pandemiei, transmite CNBC. În acest context, unele companii auto iau în calcul revenirea la producţia de echipamente militare, domeniu în care au mai activat în perioade de război. Analiştii băncii Citi au numit această tendinţă ”anything but autos”, adică orientarea către orice altă activitate în afara producţiei de automobile. Constructorul francez Renault a anunţat luni că dezvoltă o dronă terestră destinată utilizării militare şi civile. Iniţiativa vine după ce, în ianuarie, compania a anunţat un parteneriat cu grupul de apărare Turgis Gaillard pentru producţia de drone aeriene în Franţa. În acelaşi timp, producătorul german Volkswagen poartă discuţii cu compania israeliană de apărare Rafael pentru a produce componente pentru sisteme de apărare antirachetă. Potrivit Financial Times, cele două companii analizează transformarea fabricii Volkswagen din Osnabrück, Germania, într-o unitate de producţie pentru componente ale sistemului Iron Dome. Industria auto europeană întâmpină dificultăţi tot mai mari în competiţia cu producătorii chinezi, precum BYD. În timp ce vânzările de maşini noi în Uniunea Europeană au scăzut până în luna ianuarie, BYD a raportat o creştere anuală de 175% a livrărilor, până la 13.982 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Declinul sectorului se reflectă şi în evoluţia bursieră a companiilor. Indicele Stoxx 600 Automobiles a scăzut cu 30% în ultimii cinci ani, până la 2 aprilie, în timp ce acţiunile Volkswagen au pierdut peste 60%. Grupul Stellantis, care deţine mărci precum Fiat şi Peugeot, a scăzut cu 58% în aceeaşi perioadă. În contrast, industria europeană de apărare traversează o perioadă de expansiune. Nevoia urgentă de reînarmare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 şi tensiunile din cadrul NATO au determinat Europa să îşi consolideze autonomia în producţia militară. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat anul trecut că Europa a intrat într-o ”eră a reînarmării” şi ar putea mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru investiţii în apărare prin împrumuturi şi alte programe.
Fondurile de pensii facultative, în creștere cu 39%
Fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 8,07 miliarde de lei, la finalul lunii februarie, în creștere cu 39% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). ‘Cele mai multe investiții au fost efectuate local (95%), majoritatea fiind denominate în lei (87%)’, se menționează în raport. Conform sursei citate, valoarea contribuțiilor virate în luna februarie a fost de 84 milioane lei, în timp ce contribuția medie a fost 166 lei. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 5,69 miliarde de lei, respectiv 63,1%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 2,31 miliarde de lei (28,7%). Obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 254,79 milioane de lei, respectiv 3,2% din totalul activelor. Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 1.028.201 de participanți în luna februarie 2026. Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, Pensia Mea Plus, Esențial, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea, Raiffeisen Acumulare și Stabil.
OPECÂ a decis majorarea producţiei de petrol pentru luna mai
Alianţa OPEC a convenit duminică să majoreze cotele de producţie de petrol cu 206.000 de barili pe zi în luna mai, o creştere modestă care va rămâne în mare parte teoretică deoarece principalii producători nu pot mări efectiv producţia din cauza războiului dintre SUA şi Israel împotriva Iranului, transmite Reuters. Conflictul a dus, de la sfârşitul lunii februarie, la blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz, cea mai importantă rută de transport a petrolului din lume, şi a redus exporturile membrilor OPEC precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Irak, singurele state din grup care puteau majora semnificativ producţia înainte de izbucnirea conflictului. Preţurile petrolului au urcat aproape de 120 de dolari pe baril, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani, ceea ce a dus la creşterea puternică a preţurilor combustibililor pentru transport şi la presiuni asupra consumatorilor şi companiilor din întreaga lume. Mai multe guverne au început să ia măsuri pentru conservarea rezervelor de energie. Creşterea de 206.000 de barili pe zi reprezintă mai puţin de 2% din cantitatea de petrol scoasă de pe piaţă după blocarea Strâmtorii Ormuz, dar transmite un semnal că OPEC este pregătită să majoreze producţia odată ce ruta maritimă va fi redeschisă. Firma de consultanţă Energy Aspects a descris această majorare drept ”pur teoretică” atât timp cât perturbările din strâmtoare continuă. ”În realitate, adaugă foarte puţini barili pe piaţă”, a declarat Jorge Leon, fost oficial OPEC şi actual şef al analizei geopolitice la Rystad Energy. ”Când Strâmtoarea Ormuz este închisă, barilii suplimentari ai OPEC devin în mare parte irelevanţi.” Opt membri ai OPEC au convenit asupra creşterii cotelor într-o reuniune virtuală desfăşurată duminică, potrivit unui comunicat al organizaţiei. Pe lângă perturbările care afectează producătorii din Golf, alte state din alianţă, precum Rusia, nu pot majora producţia din cauza sancţiunilor occidentale şi a avariilor infrastructurii provocate de războiul cu Ucraina.
India cumpără din nou petrol iranian, după o pauză de şapte ani
India a efectuat prima achiziţie de petrol din Iran din ultimii şapte ani, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu care a perturbat aprovizionarea cu energie prin Strâmtoarea Ormuz, a anunţat sâmbătă ministerul indian al Petrolului, transmite CNBC. A treia cea mai mare importatoare şi consumatoare de petrol din lume nu mai primise ţiţei din Iran din mai 2019, după presiunile exercitate de Statele Unite pentru a opri importurile de petrol iranian. Situaţia s-a schimbat însă după ce conflictul dintre SUA şi Israel cu Iranul a afectat livrările de petrol din regiune. ”În contextul perturbărilor de aprovizionare din Orientul Mijlociu, rafinăriile indiene şi-au asigurat necesarul de ţiţei, inclusiv din Iran, iar pentru importurile de petrol iranian nu există probleme de plată”, a transmis ministerul într-un mesaj publicat pe platforma X.
Hyundai avertizează că războiul din Orientul Mijlociu perturbă exporturile
Producătorul auto sud-coreean Hyundai Motor avertizează că exporturile către Europa şi Africa de Nord, care tranzitează de obicei Orientul Mijlociu, sunt afectate de conflictul din regiune, evidenţiind presiunile tot mai mari asupra lanţurilor globale de aprovizionare, transmite Reuters. Perturbările arată cum conflictul blochează rute maritime esenţiale, crescând costurile logistice, întârziind livrările şi punând presiune asupra producătorului auto şi furnizorilor săi. Hyundai Motor, al treilea cel mai mare producător auto din lume după vânzări, împreună cu afiliata sa Kia Corp, a avertizat că efectele conflictului vor continua chiar dacă războiul cu Iranul s-ar încheia curând. Kim Dong-jo, vicepreşedinte senior în cadrul biroului de politici globale al Hyundai, a declarat că refacerea lanţurilor de aprovizionare va necesita timp. ”Chiar dacă conflictul se încheie, va dura o perioadă considerabilă până când lanţurile de aprovizionare existente vor fi reconstruite şi restabilite”, a spus Kim.
Microsoft: Copilot este pentru divertisment
Contrar marketingului derulat de companie, în termenii de utilizare impuşi de Microsoft pentru AI-ul Copilot scrie că acesta ar trebui folosit numai pentru divertisment. În termenii de folosire ai AI-ului Copilot, actualizaţi ultima oară în urmă cu câteva luni, scrie: „Copilot este destinat exclusiv divertismentului. Poate face greşeli şi este posibil să nu funcţioneze conform aşteptărilor.” În aceiaşi termeni, Microsoft a mai scris: „Nu vă bazaţi pe Copilot pentru sfaturi importante. Folosiţi Copilot pe propriul risc”. Meniţi să limiteze responsabilitatea companiei în cazul unor eventuale procese, termenii de utilizare ai lui Copilot arată neîncrederea pe care chiar Microsoft o are în propriile soluţii de inteligenţă artificială. Faptul că Microsoft recomandă folosirea lui Copilot doar pentru amuzament intră în contradicţie cu toată strategia de produs şi marketingul făcute de companie.