„Rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate”, arată oficialii BNR
Rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu, potrivit unui comunicat al băncii centrale. ‘Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va crește în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influențelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotațiilor petrolului și gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Acestea se vor suprapune efectelor de bază nefavorabile ce se vor manifesta în trimestrul II 2026 pe segmentul energie, precum și efectelor directe tranzitorii exercitate din semestrul II 2025 de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 și să antreneze astfel o corecție descendentă abruptă a ratei anuale a inflației’, se arată în comunicatul Băncii Naționale a României. În același timp, BNR menționează că progresul corecției bugetare inițiate în 2025 este de natură să intensifice în perspectivă presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali, îndeosebi a celor din partea cererii agregate – cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste – și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent. Incertitudini rămân totuși asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă războiul din Orientul Mijlociu și actuala criză energetică globală, prin efectele potențial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum și asupra activității și profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor și a inflației la nivel european/mondial și a percepției de risc față de regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare. În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice. Conform BNR, relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune. Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în luna februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Industria avicolă poate acoperi cererea de ouă
l românii consumă cu 50% mai mult, în perioada Sărbătorilor Pascale
Industria avicolă din România poate acoperi cererea de ouă în perioada Sărbătorilor Pascale, în pofida unui consum cu aproximativ 50% mai mare decât într-o lună obișnuită, în timp ce prețurile au urcat, la poarta fermei, cu doar 7-8 bani față de anul trecut, susține președintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR), Ilie Van. ‘Se menține și anul acesta, la fel ca în anii trecuți, această cerere mai mare în perioada pre-pascală. Noi am estimat întotdeauna o creștere cu 50%, iar fermierii își organizează fluxurile, astfel încât pot să facă față unei cereri mai mari. Dacă au efective programate la depopulare, le mai amână până trece această perioadă. Ei își organizează în așa fel fluxurile încât să poată face față la o cerere mai mare cu 50%. Românii consumă, în jur de 30 de ouă în această perioadă, față de 21 într-o lună obișnuită’, a declarat Van, pentru AGERPRES. În ceea ce privește prețurile la poarta fermei, acestea au rămas relativ stabile în ultimele luni, fără fluctuații semnificative. ‘Și prețul este destul de atractiv, cel puțin la poarta fermei. Nu am observat în ultimele două luni creșteri de preț. În momentul de față, ouăle obținute din sistemul de cuști (codul 3) – cele pe care le monitorizează și Comisia Europeană – sunt între 68 și 70 de bani la poarta fermei. Față de anul trecut este o creștere de 7-8 bani. Efective sunt, gripă aviară nu avem, deci sunt toate condițiile ca piața să evolueze evolueze cât se poate de corect și de normal. Industria avicolă poate susține fără probleme consumul’, a subliniat șeful UCPR. În plus, pe piață a apărut și producția de ouă din gospodăria țărănească, care contribuie la oferta totală, chiar dacă în această perioadă producția este ușor mai redusă din cauza condițiilor meteorologice. ‘Sigur că a apărut și oferta de la țărani, e mai timidă pentru că a fost frig, dar este o ofertă importantă. Din datele Ministerului Agriculturii, cam 45% din efectivele de păsări sunt în ferme și 55% în gospodării individuale, însă găinile din ferme sunt mai productive’, a explicat acesta. Sectorul avicol românesc a reușit, anul trecut, să livreze în schimburile intra-comunitare peste un miliard de ouă, o pondere de 30% din producție. ‘Noi avem schimburi intra-comunitare permanent, numai că acum este o diferență față de anii anteriori. Acum doi ani, dar mai ales anul trecut, schimburile intra-comunitare au fost în favoarea plecării ouălor din România, nu a venirii ouălor în România. Din evidențele statistice, s-au dus afară aproape un miliard de ouă, adică aproximativ 30% din ce se obține în fermele noastre. Este un lucru extraordinar. Pe primul trimestru al acestui an, trendul se menține, ceea ce este un lucru foarte bun. Sigur că s-au adus și ouă din afară, dar la un nivel de circa 150 de milioane de ouă’, a punctat Ilie Van.
Afacerile din comerț au intrat la apă cu 7,6%
Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a scăzut în primele două luni ale anului, faţă de perioada similară din 2025, atât ca serie brută cu 7,6%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,1%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS). ”Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 7,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-10,7%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-9,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-2,3%)”, arată datele INS. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2025, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 6,1%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-8,8%), comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-3,8%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-1,7%). Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna februarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 0,4%, ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-1,2%) şi la vânzările de produse nealimentare (-0,9%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 0,6%.
Programul BID de garanții pentru IMM-uri trebuie accelerat și adaptat
Programul de garanții de portofoliu pentru IMM-uri derulat prin Banca de Investiții și Dezvoltare (BID) trebuie accelerat și ajustat la condițiile actuale din piață, pentru a facilita accesul firmelor la finanțare și a susține investițiile, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, într-o postare pe Facebook . Potrivit acestuia, instrumentul poate mobiliza aproximativ 6 miliarde de lei în economie. ‘Programul BID de garanții de portofoliu pentru IMM-uri trebuie accelerat și adaptat la realitățile actuale din piață. Am discutat, la Ministerul Finanțelor, cu reprezentanții Băncii de Investiții și Dezvoltare și ai celor 12 bănci comerciale partenere despre cum funcționează, în practică, programul de garanții de portofoliu pentru IMM-uri și ce trebuie ajustat pentru a-l face mai rapid și mai accesibil. Rolul BID este cât se poate de concret și cu atât mai important în 2026: să ajute firmele românești să obțină finanțare mai ușor și în condiții mai bune, pentru a se putea dezvolta’, a scris ministrul pe rețeaua de socializare. Prin garanțiile de portofoliu oferite de BID, IMM-urile pot obține credite bancare pentru capital de lucru și investiții de la băncile partenere cu un risc mult mai redus și la dobânzi mai avantajoase, a subliniat ministrul. ‘Ne dorim să accelerăm utilizarea acestui instrument și să îl ajustăm la condițiile actuale din piață, pe baza feedback-ului direct de la bănci și companii. Vorbim despre un program care poate mobiliza aproximativ 6 miliarde de lei în economie și care este destinat IMM-urilor care vor să investească, să se extindă sau să își stabilizeze activitatea’, a adăugat Nazare.
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de politică monetară
Consiliul de Administrație (CA) al Băncii Naționale a României (BNR), întrunit în ședință, a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, informează Banca Centrală, într-un comunica de presă, transmis AGERPRES. Potrivit sursei citate, membrii Consiliului au decis și menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ‘Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit’, se arată în comunicat. Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. De asemenea, forul reiterează faptul că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse. BNR precizează că monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Preţurile petrolului scad după armistițiul dintre Iran și SUA
Preţurile globale ale petrolului au scăzut puternic, iar pieţele bursiere au crescut după ce SUA şi Iranul au convenit asupra unui armistiţiu condiţionat de două săptămâni, care include redeschiderea importantei rute maritime Strâmtoarea Ormuz, anunţă BBC. Preţul petrolului Brent, de referinţă, a scăzut cu aproximativ 15,9%, până la 92,30 dolari (68,87 lire sterline) pe baril, în timp ce petrolul tranzacţionat în SUA era cu aproape 16,5% mai ieftin, la 93,80 dolari. Cu toate acestea, preţurile rămân mai ridicate decât înainte de începerea conflictului, pe 28 februarie. La acel moment, petrolul se tranzacţiona în jurul valorii de 70 de dolari pe baril. Costul energiei a crescut după ce livrările de petrol şi gaze din Orientul Mijlociu au fost grav perturbate, în urma ameninţărilor Iranului că va ataca navele care încearcă să tranziteze strâmtoarea, ca represalii pentru loviturile aeriene ale SUA şi Israelului.
Întârzierile la iPhone-ul pliabil pune presiune pe acțiunile Apple
Acţiunile Apple au scăzut marţi, după apariţia unor informaţii potrivit cărora compania se confruntă cu dificultăţi tehnice în dezvoltarea mult aşteptatului iPhone pliabil, relatează CNBC. Potrivit publicaţiei Nikkei Asia, Apple şi furnizorii săi lucrează sub presiunea unui calendar strâns, iar soluţiile actuale nu reuşesc să rezolve complet provocările de inginerie. O sursă familiarizată cu situaţia a declarat că este nevoie de mai mult timp pentru finalizarea tehnologiei. Apple, care a sărbătorit săptămâna trecută 50 de ani de existenţă, prezintă în mod tradiţional patru modele noi de iPhone la evenimentul anual din septembrie, un model de lansare urmat constant din 2020. Telefonul pliabil era aşteptat să fie lansat alături de seria iPhone 18 în septembrie 2026, însă informaţiile publicate de Nikkei au alimentat temerile privind o posibilă întârziere. Ulterior, Bloomberg a relatat că dispozitivul ar putea fi totuşi lansat la termen, în luna septembrie.
Sony Pictures va concedia câteva sute de angajaţi
Sony Pictures Entertainment va concedia câteva sute de angajaţi, potrivit unei surse apropiate situaţiei, compania reorganizând anumite segmente ale activităţii pentru a se alinia strategiei sale de creştere pe termen lung, transmite Reuters. Sursa a precizat că reducerile de personal nu reprezintă un program general de reducere a costurilor, ci o măsură strategică şi ţintită. Decizia vine într-un moment în care studiourile de la Hollywood se confruntă cu schimbarea obiceiurilor publicului, presiuni tot mai mari asupra televiziunii tradiţionale şi o reevaluare a cheltuielilor după ani de investiţii masive în platforme de streaming. Spre deosebire de mulţi competitori, Sony Pictures licenţiază în principal conţinut către platforme de streaming terţe, ceea ce îi oferă flexibilitatea de a colabora cu mai mulţi parteneri, în loc să depindă de un singur serviciu propriu de streaming. Într-un mesaj intern trimis marţi angajaţilor, directorul general al Sony Pictures, Ravi Ahuja, a anunţat că unele poziţii vor fi eliminate, în timp ce alte zone vor beneficia de investiţii şi atenţie sporită, schimbările fiind necesare pentru ca organizaţia să funcţioneze mai rapid şi mai eficient.