Publicat: 18/04/2024, 08:00
Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 al Capitalei, a fost acuzată de Agenția Națională de Integritate (ANI) de incompatibilitate. Edilul s-a numit manager al unui proiect finanțat din fonduri europene și ar fi câștigat astfel, în mod necuvenit, aproximativ 3.000 de euro. Scenariul s-a complicat după ce Armand a fost inculpată în acest dosar, inițial având calitatea de suspect.
, vehement, acuzațiile ANI, spunând că este doar un atac al adversarilor politici, iar procesul a ajuns la Curtea de Apel București (CAB), acolo unde edilul a făcut o contestație și a cerut magistraților sesizarea Curții Constituționale a României (CCR), dar si suspendarea judecării acestei cauze până la pronunţarea de către Curtea Constituţională asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
Gândul prezintă extrase din motivarea judecătorilor CAB,
și, cu o singură excepție, respingându-le. După aflarea deciziei CAB, Clotilde Armand a scris pe Facebook că judecătorul respectiv a fost numit „noaptea ca hoții” și că va sesiza Inspecția Judiciară, făcând o comparație cu „Rusia lui Putin”.
Clotilde Armand a dat „examen” în fața ANI și a trebuit să explice dispoziția privind mărirea propriului salariu cu 50%. (
În luna martie 2024, Clotilde Armand a fost inculpată în dosarul în care ANI o acuză de incompatibilitate. (
ANI: „Primarul Sectorului 1 nu poate fi capabil să facă o apreciere neutră, justă, obiectivă cu privire la propria activitate”
Reprezentanții ANI au precizat, în fața magistraților CAB – după ce Clotilde Armand a contestat raportul de evaluare întocmit de agenție, că „primarul Sectorului 1 nu poate fi capabil, cum de altfel nu poate fi capabilă nicio altă persoană, să facă o apreciere neutră, justă, obiectivă cu privire la propria activitate desfășurată în cadrul echipei/echipelor de proiect (…)” .
„(…) Începând cu data de 18.02.2022, petenta (n.red. – Clotilde Armand) exercită simultan atât funcția de primar al Primăriei Sectorului 1 București, cât și funcția remunerată de manager de proiect al proiectului «Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție» , cod proiect MySMIS 152134, cod SIPOCA 1151, încălcând, astfel, prevederile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003, funcțiile exercitate simultan de către doamna Clotilde Armand, respectiv funcția de primar al Sectorului 1 București și funcția de manager de proiect, fiind incompatibile .
Totodată, prin exercitarea simultană a celor două funcții au fost realizate venituri în cuantum de aproximativ 18.720 lei, cărora li se adaugă indemnizația lunară de primar în cuantum de 18.720 lei, respectiv majorarea indemnizației lunare cu 25% pentru cele 3 proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile , pentru care subdiviziunea administrativ-teritorială are calitatea de beneficiar, majorare acordată în temeiul art. 16 alin. (2) din Legea cadru nr. 153/2017.
… din evaluarea documentelor și a informațiilor primite s-a constatat faptul că reclamanta a încălcat dispozițiile art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003, întrucât, în calitate de primar al Sectorului 1 București, a emis dispoziții de primar , respectiv Dispoziția nr. 715/18.02.2022, Dispoziția nr. 1708/06.05.2022, Dispoziția nr. 2156/07.06.2022, Dispoziția nr. 2517/05.07.2022 și Dispoziția nr. 2853/01.08.2022, care au produs un folos material pentru sine, prin obținerea de venituri în sumă de aproximativ 18.720 lei .
În materia dreptului administrativ, primarul nu este asimilat funcționarului public, sens în care legiuitorul a instituit situații de incompatibilitate și de conflicte de interese în mod diferit atât aleșilor locali, categorie din care face parte primarul, cât și funcționarilor publici, categorie din care nu face parte primarul”
Extras din motivarea CAB
”Doamna Clotilde Armand, în calitate de manager de proiect, își avizează propria fișă de pontaj , care atestă timpul efectiv lucrat în cadrul proiectului, respectiv își stabilește și procentul de majorare salarială acordat pentru activitatea desfășurată ca membru al proiectului”, se arată în motivarea CAB.
„ Solicitarea nulității raportului de evaluare (n.red. – de către Clotilde Armand) este atât netemeinică, cât și lipsită de fundament juridic . În acest sens, solicitarea este netemeinică, dat fiind că, ulterior informării petentei cu privire la declanșarea activității de evaluare prin adresa nr. 32 273/G/II/22.07.2022, așa cum i-a fost comunicat telefonic la data de 29.07.2022 reprezentantului convențional, aceasta putea să solicite accesul la dosar, personal sau prin reprezentant. În mod tendențios, deși reclamanta afirmă că la data de 29.07.2022 a solicitat accesul la dosar, se poate lesne observa că aceasta, prin reprezentantul convențional, doar și-a anunțat intenția viitoare de a observa dosarul și a solicitat informații cu privire la modalitatea prin care poate solicita accesul la dosar.
Emiterea și semnarea dispozițiilor au produs un folos material pentru Clotilde Armand
„Prin urmare” , s-a mai arătat în motivarea CAB, „raportul de evaluare a constatat în mod corect că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege cu privire la existența conflictului de interese reținut prin raportul de evaluare , astfel:
1. Exercitarea unei demnități publice – reclamanta deține funcția de primar al Sectorului 1 București;
2. Emiterea de acte administrative în exercitarea funcției sale, reclamanta emiţând, în calitate de primar, Dispoziția nr. 715/18.02.2022, Dispoziția nr. 1708/06.05.2022, Dispoziția nr. 2156/07.06.2022, Dispoziția nr. 2517/05.07.2022 și Dispoziția nr. 2853/01.08.2022, prin care și-a semnat propria decizie de numire în cadrul proiectului și propria decizie de majorare a indemnizației de bază lunară;
3. Emiterea și semnarea dispozițiilor sus-menționate au produs un folos material pentru reclamantă, constând în majorarea indemnizației de bază lunară brute astfel: în luna aprilie 2022, cu 20%, respectiv cu suma de 3.744 lei; în luna mai 2022, cu 30%, respectiv cu suma de 5.616 lei; în luna iunie, cu 20%, respectiv cu suma de 3.744 lei; în luna iulie, cu 30%, respectiv cu suma de 5.616 lei” .
„Încălcarea regimului juridic al incompatibilităților, încălcarea regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă”
Potrivit ANI, au fost identificate „indicii privind săvârșirea infracțiunii de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, iar concluziile raportului de evaluare au fost devastatoare pentru primarul Sectorului 1 al Capitalei.
Punctual, potrivit motivării instanței, ANI o acuză pe Clotilde Armand de:
– Încălcarea regimului juridic al incompatibilităților , deoarece, începând cu data de 18.02.2022 (data Dispoziției nr. 715/18.02.2022), simultan cu funcția de primar al Sectorului 1 București, exercită și funcția remunerată de manager de proiect, situație reglementată de dispozițiile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003. Prin exercitarea simultană a celor două funcții, în perioada aprilie – iulie 2022, a realizat venituri în cuantum de 74.880 lei din exercitarea funcției de primar, la care se adaugă suma de 18.720 lei reprezentând venituri din exercitarea funcției de manager de proiect, precum și suma de 18.720 lei reprezentând majorarea indemnizației de bază lunară cu 25% , ca urmare a implementării unui număr de 3 proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile;
– Încălcarea regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă , întrucât în exercitarea funcției de primar a semnat un număr de 5 dispoziții care au produs un folos material pentru sine, respectiv în urma cărora a beneficiat de majorări ale indemnizației de bază brute cu până la 30%, însumând câștiguri în sumă de aproximativ 18.720 lei, în perioada aprilie – iulie 2022, încălcând, astfel, dispozițiile art. 70, art. 71 și art. 76 din Legea nr. 161/2003;
– Existenţa unor indicii privind posibila încălcare a dispozițiilor art. 301 C.pen., întrucât persoana evaluată a emis dispozițiile menționate anterior, care au produs un folos material pentru sine , prin obținerea de venituri în sumă de aproximativ 18.720 lei, în calitate de manager de proiect.
În realitate, reclamanta nu a solicitat să studieze actele depuse la dosar nici verbal, nici în scris , anterior emiterii raportului de evaluare, deși prin Adresa nr. 40421/G/II/20.09.2022 i-au fost comunicate toate drepturile pe care aceasta le avea anterior emiterii raportului de evaluare.”
CAB: „Niciunul dintre motivele de nelegalitate afirmate de către petentă nu a fost dovedit în cauză”
Magistrații CAB au analizat, punctual, fiecare solicitare a lui Clotilde Armand. Primarul Sectorului 1 a făcut contestație, a cerut anularea raportului ANI și a solicitat sesizarea CCR și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Însă magistrații CAB au decis că niciunul dintre motivele de nelegalitate afirmate de Clotilde Armand nu a fost dovedit în cauză.
„ În acest context, constatând că niciunul dintre motivele de nelegalitate afirmate de către petentă nu a fost dovedit în cauză, Curtea reţine legalitatea raportului contestat. (…)
Art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003, care arată că: «Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (…) k) orice alte funcții publice sau activități remunerate, în țară sau în străinătate, cu excepția funcției de cadru didactic sau a funcțiilor în cadrul unor asociații, fundații sau alte organizații neguvernamentale» .
Pentru a se putea dispune sesizarea instanţei de contencios constituţional, art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale impune îndeplinirea condiţiilor subsecvente:
[1] Excepţia să fie ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial sau de procuror, în cauzele la care participă;
[2] Excepţia să aibă ca obiect neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, astfel cum această cerinţă a fost interpretată prin decizia din 2011 a Curții Constituționale;
[3] Prevederile pretins neconstituţionale să nu fi fost constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară.
[4] Excepţia să aibă legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. (…)
Prin raportul de evaluare atacat nu se dispun sancţiuni care să reflecte atragerea unei forme de răspunderi, ci doar se constată existenţa unei stări de incompatibilitate şi a unui conflict de interese ”, se mai precizează în motivarea CAB.
„În speţă nu este întrunită o condiţie esenţială pentru încuviinţarea sesizării ICCJ”
Clotilde Armand a mai cerut, la ultimul termen de judecată, și sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, dar magistrații CAB i-au explicat, în motivare, ce prevede Codul de Procedură Civilă. Totodată, Clotilde Armand a mai spus că raportul de evaluare al ANI ar fi fost „nelegal” – „raportul de evaluare este nelegal faţă de nerespectarea dreptului său la apărare, prin neacordarea accesului la dosar” -, pentru că nu a avut acces la dosar, dar magistrații CCR nu i-au dat dreptate.
„Adresa a fost recepţionată de către petentă în 29.07.2022 (f. 190 – vol. I), iar la aceeaşi dată, domnul avocat (…) a procedat la contactarea telefonică a inspectorului de integritate desemnat pentru instrumentarea lucrării.
Contrar susţinerilor reclamantei (n.red. – Clotilde Armand), pe această cale nu s-a solicitat efectiv şi accesul la dosar, aşa cum reiese din înregistrarea audio aflată la fila 65 – vol. I , ci s-a învederat intenţia domnului avocat de a transmite o adresă de stabilire a domiciliului procesual şi împuternicirea avocaţială, acesta întrebând inspectorul dacă «ni se va permite … pentru că am dori să facem şi un punct de vedere, în situaţia în care va fi necesar, ni se va permite şi accesul la aceasta, că noi nu ştim despre ce e vorba?».
Cât priveşte cererea reclamantei de sesizare a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, formulată la ultimul termen de judecată , instanţa reţine prevederile art. 519 C. proc. civ., potrivit cărora: «În cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată».
(…) În speţă nu este întrunită o condiţie esenţială pentru încuviinţarea sesizării, prezentul complet al curţii de apel fiind învestit cu soluţionarea cauzei în primă instanţă, iar nu în ultimă instanţă , Curtea va respinge ca inadmisibilă cererea reclamantei de sesizare a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
(…) În consecinţă, faţă de cele menţionate în rândurile anterioare, observând că, începând cu data 18.02.2022, în mod simultan, reclamanta a exercitat funcţia de primar şi a desfăşurat activitatea de manager de proiect în cadrul Proiectului «Îmbunătățirea capacității administrative locale privind dezvoltarea, implementarea și promovarea măsurilor anticorupție», încălcând, astfel, prevederile art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003, Curtea conchide că raportul de evaluare atacat este temeinic sub aspectul reţinerii stării de incompatibilitate ”, se menționează în motivarea magistraților CAB.
„În ceea ce privește contestația, niciuna dintre susţinerile reclamantei nu este fondată”
Clotilde Armand „a nesocotit regimul juridic al conflictelor de interese”
În motivarea CAB se mai arată că primarul Clotilde Armand „a nesocotit regimul juridic al conflictelor de interese”, magistrații precizând că raportul întocmit de ANI a reținut acest aspect „în mod corect”.
În data de 11 martie 2024, CAB a decis – soluția nefiind definitivă – că 99% din cererile formulate de edilul Sectorului 1 trebuie respinse.
Respinge ca inadmisibilă cererea reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1), (3), (4) şi (5) din Legea nr. 176/2010 .
Admite cererea reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 prin raportare la prevederile art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (1), art. 20 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (3), art. 24 alin. (1), art. 52 alin. (1) şi art. 53 alin. (2) teza a II-a din Constituţia României.
Respinge ca neîntemeiată cererea reclamantei de suspendare a judecăţii cauzei până la pronunţarea de către Curtea Constituţională asupra excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 161/2003 şi art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, cu privire la care s-a admis cererea de sesizare.
Respinge ca inadmisibilă cererea reclamantei de sesizare a Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept .
Respinge ca neîntemeiată excepţia tardivității invocării unor noi critici cu depășirea termenului prevăzut de art. 22 alin. (1) din Legea nr. 176/2010, excepţie ridicată de către pârâtă.
Respinge ca neîntemeiată contestaţia, astfel cum a fost completată, formulată de către reclamanta Clotilde Armand (…), în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate.
Cu drept de recurs în termen de 48 de ore de la data pronunţării hotărârii în privinţa soluţiei de respingere ca inadmisibilă a cererii reclamantei de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1), (3), (4) şi (5) din Legea nr. 176/2010, cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub sancţiunea nulităţii.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la data comunicării hotărârii în privinţa celorlalte soluţii , cererea de recurs urmând a se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a IX-a de Contencios Administrativ şi Fiscal, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei astăzi, 11.03.2024”, au hotărât magistrații Curții de Apel București.
S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare.
Activitatea jurnalistică
Urmărește Gândul.ro pe
Ce se întâmplă doctore
Stirile Kanal D
Râzi cu lacrimi
Cele mai noi
Știri externe –
18 Apr, 08:40
Social –
18 Apr, 08:30
18 Apr, 08:16
Ultima oră
Actualitate –
18 Apr, 07:15
Știri –
18 Apr, 07:00
17 Apr, 23:16