Evenimentul al cărei protagonistă va fi Liliana Olteanu Bursuc va avea loc duminica viitoare (5 aprilie), la Muzeul Național al Țăranului Român din București.
Organizatori sunt Centrul Cultural Expo Arte, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român și Asociația Studenților de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism ”Ion Mincu” din București.
”Expoziția-atelier, denumită ”Geometria lumii” nevăzute se desfășoară în cadrul Târgului de Florii … și propune un dialog între tradiție și modernitate, oferind un spațiu de reflecție asupra geometriei sacre și a elementelor invizibile care dau formă și sens spiritualității poporului român.
Pe parcursul întregii zile, vizitatorii, indiferent de vârstă, vor avea privilegiul de a învăța tehnica încondeierii cu ceară în cadrul atelierelor demonstrative susținute de Liliana Olteanu Bursuc (foto sus), meșter popular din satul Galeș, comuna Brăduleț, județul Argeș (stabilită la Curtea de Argeș – n.r.).
La ateliere vor participa activ studenți de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, dornici să descopere cum se manifestă arhitectura pe suprafețe curbe și să cunoascăGeometria lumii nevăzute , pe care țăranii reușesc să o redea pe ouăle de Paști. Motivele regăsite pe ouăle „muncite” sunt construite pe baza unor rețele matematice riguroase, adaptate formei ovoidale, fiecare linie și punct reprezentând un cod simbolic. Pentru un viitor arhitect, încondeiatul unui ou va fi, cu siguranță, un exercițiu fascinant de sintetizare și stilizare a elementelor abstracte. În cadrul atelierului nu se pictează, ci se învață tehnica tradițională cu ceară pierdută, care funcționează similar unui proces de stratificare în design. Participanții vor putea astfel să transforme o simplă coajă de ou într-un obiect de microarhitectură plin de semnificații și să găsească inspirație pentru concepte grafice noi.
Pentru publicul larg, atelierele susținute de meșterul popular Liliana Olteanu-Bursuc reprezintă un prilej excelent de a învăța arta veche a încondeierii ouălor de Paști și de a descoperi că fiecare ou încondeiat este un cod simbolic, o structură spațială de o complexitate remarcabilă”, au transmis organizatorii.
Județul Argeș, vatră a păstrării tradiției autentice a încodeierii ouălor de Paști
”Încondeiatul ouălor de Paști este o practică veche în Argeș și Mușcel, fiind descrisă succint în anul 1909 de către folcloristul argeșean Constantin Rădulescu Codin, care a reperat-o la Corbi… Femeile începeau încondeiatul ouălor în Vinerea Neagră, cunoscută și drept Vinerea Seacă sau Vinerea Ouălor, continuau și sâmbăta, urmând să le roșească chiar în ziua de Paști, după slujba de Înviere, care se sfârșea, de regulă, până-n ziuă.
Ouăle erau încondeiate doar de către femei și erau destinate în general consumului. Femeile știau că trebuie să respecte postul într-u totul, iar în ziua în care încondeiau trebuia să țină post negru…
Bătrânii din sudul Argeșului (Lunca Corbului, Stolnici, Bârla, Slobozia, Ștefan cel Mare) își amintesc că bunicile lor picurau ceară din lumânare pe ouăle de Paști și apoi le scufundau în vopsea roșie. Niciunul dintre cei intervievați nu a putut preciza dacă existau anumite modele sau dacă semnele aveau o semnificație anume și nici cum sau dacă ceara era îndepărtată de pe ou după vopsire. Cu toții fac referire, însă, la tehnica de decorare cu frunze și flori fixate pe ou cu ajutorul ciorapilor de mătase sau de lycra, folosită la scară largă și în prezent”, se menționează într-o lucrare științifică apărută la editura Pro Universitaria, coordonată de Gabriela Păsărin și Ion Tița Nicolescu.
Lucrarea, care avertizează asupra pericolelor transformării artei străvechi a încondeierii ouălor într-un kitsch, o prezintă pe dna Liliana Olteanu Bursuc drept singura păstrătoare din Argeș a acestei arte, în coordonatele autenticității.
CITIȚI ȘI: Meșterul fierar Marin Vasile, din satul Jupânești, comuna Coșești, declarat Tezaur Uman Viu (2024) ”Practica încondeierii ouălor este păstrată astăzi în Argeș de o singură femeie, Liliana Olteanu Bursuc din satul Galeșu, comuna Brăduleț, care a moștenit doar nouă modele de la bătrâna care a învățat-o în urmă cu mai bine de treizeci de ani…. (aceasta) învățase, la rândul ei, meșteșugul de la bunica ei maternă, originară din Nucșoara, măritată în Galeșu. Faptul că și la Nucșoara se încondeiau ouă este confirmat de mai mulți informatori: Viorica Olivotto (meșter popular, declarată Tezaur Uman Viu în anul 2022- n.r.) își amintește că mama ei avea mare grijă de condei, pe care îl păstra în ascunzătoarea mesii.
Veronica Berjea povestește că tatăl ei, învățătorul Nicolae (Nae) Lemnaru, făcea desene cu creionul pe hârtie pentru Filoftia Cujbescu, o bătrână din capu`satului care încondeia la lume și le aducea și lor, la schimb, câte o târnică cu 15-20 ouă gata făcute, iar profesorul Constantin Berevoianu rememorează cu mândrie nedisimulată orele de istorie din gimnaziu, în care li se spunea că în colecția Muzeului Brukenthal din Sibiu se regăsește și un ou încondeiat din Nucșoara”, se mai menționează în lucrarea științifică citată.
sursa foto: Muzeul Național al Țăranului Român, Facebook/Liliana Olteanu Bursuc