Wikipedia:
„Istoricii spun că cele mai vechi mărturii ale unei așezări omenești în arealul Giurgiului datează din Mezolitic (mileniile 10-7 î.Hr), dar şi că zona Giurgiului a fost dens populată în perioada dacă (secolul I î.Hr).
S-a propagat până în zilele noastre, ipoteza că orașul Giurigiu ar fi fost fondat de genovezi și numit după sfântul protector al Genovei (San Giorgio ). Prima mențiune sigură a cetății Giurgiu este în documentulCodex Latinus Parisinus de la începutul secolului al XV-lea, sub forma. Mențiunea alăturată: „loc pustiu” sugerează distrugerea cetății în timpul campaniei otomane din 1394 împotriva lui Mircea cel Bătrân .
În 1420 a fost cucerit de Imperiul Otoman care dorea astfel să dețină controlul traficului pe Dunăre. Otomanii au numit Giurgiul, [ necesită citare ] el devenind reședința unei raiale formate din hinterlandul său imediat.
Fiind un oraș fortificat, Giurgiul a jucat un rol important în războaiele frecvente dintre români și turci pentru controlul Dunării, în special în campania antiotomană a lui Mihai Viteazul (vezi Bătălia de la Giurgiu ), iar mai apoi în războaiele ruso-turce .
Mărită în 1560, cetatea a deveni un veritabil cap de pod pentru sultani peste Dunăre . Importanța cetății este sporită și de primirea titulaturii de kaza. Existența unui asemenea punct în stânga Dunării și foarte aproape de București a dus la un amestec major a sultanilor în trebuirile interne ale Țării Românești . Astfel se explică raidurile de cucerire ale lui Mihai Viteazul . Voievodul a reușit pentru câțiva ani să păstreze cetatea, după marea victorie de la Giurgiu din 1595. Doi ani mai târziu turcii reveneau în cetate pe care o refac și o măresc. Timp de aproape 150 de ani cetatea nu a mai suferit asedii. Ultimul voievod român care a încercat o recuperare a ei a fost Mihnea al III-lea , dar acest lucru nu a făcut altceva decât să ducă la refacerea edificiului și la fortificarea orașului. Treptat cetatea din insulă își pierde importanța. Ultima oară când e folosită drept bastion de apărare a fost în timpul luptelor ruso-otomane (1768-1774). Deși a fost cucerită de ruși, cetatea revine turcilor care fortifică orașul, devenind magazie de muniții. În toate războiele ruso-austro-otomane ce au urmat cetatea a fost asediată.
Giurgiu a fost retrocedat Țării Românești în 1829 , la acea dată zidurile și fortificațiile fiind însă complet distruse de către turci înainte de a se retragere, astfel că singura apărare care-i mai rămânea era castelul amplasat pe insula Slobozia , legată de țărm cu un pod.
Prima cale ferată din Regatul României a fost construită între București și Giurgiu, stația de la Giurgiu fiind inaugurată la 1 noiembrie 1869 .
Citiţi mai multe AICI: https://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiu
Sursa: https://giurgiu-net.ro/index.php/2017/04/23/la-multi-ani-giurgiu-la-multi-ani-giurgiuveni/