Curtea de Apel Timișoara a admis cererile lui Dominic Fritz, în procesul prin care acesta a dat în judecată Agenția de Integritate, pentru desființarea raportului de evaluare prin care a fost găsit în conflict de interese.
Instanța a sesizat CCR cu mai multe excepții de neconstituționalitate a unor prevederi legale care interzic unui ales local să emită acte administrative în favoarea creditorilor săi și care, pentru aceste fapte, îl pot lăsa fără funcție pe respectivul ales local. Mai mult, judecătorii au dispus suspendarea procesului până la soluționarea de către CCR a acestor excepții. Soluția este diametral opusă de cele dispuse, anul trecut, de către ÎCCJ și Curtea de Apel București, în procesele în care, de asemenea, se judecaseră cu ANI atât ex-primarul USR al Sectorului 1,
, cât și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan,
Procesul în care Dominic Fritz, primarul USR al Timișoarei, a dat în judecată Agenția Națională de Integritate, încercând să anuleze raportul de evaluare în urma căruia a fost găsit în conflict de interese administrativ, a fost suspendat, pentru o perioadă nedeterminată de timp, de către un complet de la Curtea de Apel Timișoara. Este vorba despre procesul deschis de edilul Fritz în data de 5 august 2024, în care, la termenul din 20 ianuarie 2025, Completul F16, a dispus „sesizarea Curții Constituționale a României cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 228 alineat 1, litera «b» din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ și ale articolului 25 alineat 3 din Legea nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.
Mai exact, Curtea de Apel Timișoara a sesizat CCR, în vederea declarării neconstituționalității prevederii care vizează regimul aplicabil conflictului de interese pentru aleșii locali, potrivit căreia „alesul local aflat în conflict de interese (…) are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrative, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, dacă ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligații”.
Invocă încălcarea unor drepturi constituționale
De asemenea, aceeași Curte de Apel Timișoara a mai trimis Curții Constituționale, spre declararea neconstituționalității, prevederii legale conform căreia „fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile funcției sau activității respective”.
Curtea de Apel Timișoara cere Curții Constituționale să verifice constituționalitatea acestor prevederi în raport cu articolul 1 alineat 5 din Constituție, cu articolul 53 alineat 2 din Constituție raportat la articolul 37 din Constituție și cu articolul 16 alineat 1 din Constituție, care prevăd că „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, că „restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți poate fi dispusă numai dacă este necesară, într-o societate democratică, dar măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății”, că au dreptul de a fi aleși cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile constituționale, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice” și că „cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminare”.
Acuzat că a emis acte administrative în folosul creditorului său
Excepțiile de neconstituționalitate au fost sesizate Curții Constituționale la solicitarea expresă a primarului Timișoarei, Dominic Fritz, care a invocat neconstituționalitatea prevederilor citate mai sus, în procesul pe care îl are pe rolul Curții de Apel București cu Agenția Națională de Integritate.
Mai mult, instanța a mai admis și o altă cerere a edilului USR și a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către CCR a excepției de neconstituționalitate. Decizia Curții de Apel Timișoara poate fi atacată cu recurs, însă, până în acest moment, Agenția Națională de Integritate nu a utilizat această cale de atac.
Pe portalul Curții Constituționale, sesizarea lui Dominic Fritz nici măcar nu era menționată, astfel încât limita suspendării judecării acestui proces poate depăși chiar și limita mandatului lui Dominic Fritz ca primar al Timișoarei.
ANI a constatat, anul trecut, că primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, se află în conflict de interese administrativ, precizând, într-un comunicat de presă, că „persoana evaluată a contractat un împrumut în campania electorală de la o persoană fizică. Ulterior, în perioada exercitării mandatului de primar, în luna noiembrie a anului 2020, a întocmit un act administrativ în folosul societății reprezentată de persoana fizică respectivă, încălcând regimul juridic al conflictului de interese”. Astfel, Fritz a încălcat prevederile articolului 30 din Legea 161/2003, coroborate cu prevederile articolului 228 alineat 1 din Codul administrativ.
Colegii săi de la București nu au avut acest „noroc”. Cererile, respinse ca nefondate
Tratamentul de care beneficiază din partea instanței Dominic Fritz este diametral opus față de tratamentul de care au beneficiat, spre exemplu, fostul primar USR al Sectorului 1, Clotilde Armand, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, în procese identice deschise împotriva ANI.
Suspendarea procesului până la soluționarea de către CCR a excepțiilor de neconstituționalitate nu este obligatorie pentru instanță. Lipsa unei dispoziții procesuale exprese în sensul suspendării judecății cauzei în cazul admiterii cererii de sesizare a instanței de contencios constituțional cu excepția de neconstituționalitate, chiar îi după anularea articolului din Legea 47/1992, care prevedea suspendarea de drept a judecății cauzei în intervalul de soluționare a excepției de neconstituționalitate, nu impune cu caracter obligatoriu, imperativ, de drept, luarea de către judecător a unei asemenea măsuri. Dar aceste împrejurări nu pot să conducă la concluzia că instanța nu poate suspenda cursul judecății în cazul particular de suspendare facultativă, atunci când, în funcție de elementele cauzei, apreciază că măsura se impune, așa cum s-a întâmplat în procesul lui Fritz.
În 22 octombrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins, spre exemplu, cererea formulată de Nicușor Dan, în procesul cu ANI, de suspendare a judecării cauzei până la soluționarea excepției de neconstituționalitate de către CCR, ca neîntemeiată. Mai mult, în recursul înaintat și pierdut de Clotilde Armand cu ANI, s-a discutat și desființarea Hotărârii nr. 389 din 11 martie 2024, pronunțată, pe fond, de Curtea de Apel București, hotărâre prin care magistrații au respins ca inadmisibilă cererea lui Clotilde Armand de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolului 25, alineatele 1, 3, 4 și 5 din Legea nr. 176/2010.