Sursa foto: Hepta
Culmea alegerilor prezidențiale: Să alergi după voturi pe TikTok și să culegi „un sac” de dosare penale, în lumea reală, pentru cele mai grave infracțiuni prevăzute de lege
După exact trei luni și 18 zile în care România s-a aflat sub efectul „Georgescu”, începând cu data de 24 noiembrie 2024, când s-a desfășurat primul tur al alegerilor prezidențiale anulate de anul trecut, și până marți, 11 martie 2025, când Curtea Constituțională a invalidat definitiv candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din luna mai a acestui an, fostul candidat „suveranist” și principalii săi colaboratori culeg, acum, „roadele” acțiunilor lor.
Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție există deschise peste 14 dosare penale, în care a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam, în unele fiind pusă în mișcare acțiunea penală pentru cele mai grave infracțiuni prevăzute de Codul penal din România. Individual și raportat la numărul persoanelor cercetate, urmărite penal sau inculpate, cumulul total al pedepselor pentru aceste fapte poate ajunge până la 812 ani de închisoare. Concret, este vorba despre 32 de persoane fizice, printre care se numără Călin Georgescu, Horațiu Potra și gruparea sa de mercenari, dosare instrumentate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la care se adaugă dosarul în care a fost trimis, chiar ieri, în judecată, tot de către Parchetul General, legionarul Eugen Sechila, pe de o parte, dar și despre trei dosare aflate pe rolul DIICOT, dintre care unul vizează infracțiuni de trădare, iar celelalte două s-au constituit ca urmare a unor plângeri penale pentru înșelăciune, formulate pe numele lui Călin Georgescu și a unor afaceriști.
Epopeea candidaturii lui Călin Georgescu s-a terminat, astfel, odată cu decizia Biroului Electoral Central, confirmată de Curtea Constituțională, săptămâna aceasta, însă problemele penale ale acțiunilor „electorale” în care a fost implicat fostul candidat „suveranist” abia acum par să înceapă.
Călin Georgescu personal este inculpat, de către Secția de Urmărire Penală, pentru șase fapte penale, iar la DIICOT are, în acest moment, două plângeri penale depuse pe numele lui.
Astfel, unul dintre dosare vizează infracțiunea de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, faptă pedepsită cu închisoarea de la 15 la 25 de ani.
A doua faptă pentru care a fost pus sub acuzare Georgescu este aceea de comunicare de informații false, infracțiune pedepsită de Codul penal cu închisoarea de la 1 la 5 ani. A treia acuzație adusă de către procurorii Secției de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este aceea de fals în declarații în formă continuată privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațiile de avere, faptă pedepsită de Codul penal cu închisoarea de la 3 luni la doi ani.
A patra infracțiune pentru care Călin Georgescu s-a ales cu dosar penal și pentru care a fost pus și sub control judiciar este aceea de inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter fascist rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup. Această infracțiune este penalizată de legislația românească cu închisoarea de la 3 la 10 ani. De asemenea, Parchetul General a pus în mișcare acțiunea penală și a instituit măsura controlului judiciar pe numele lui Călin Georgescu pentru săvârșirea infracțiunii de promovare în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea infracțiunii de genocid contra umanității și de crime de război, precum și fapta de a promova, în public, idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, faptă pedepsită cu închisoarea de la trei luni la 3 ani.
Doar în sarcina lui ar putea fi pronunțate pedepse totale de 65 de ani de închisoare
De asemenea, Călin Georgescu are calitatea de inculpat și are instituită pe numele său măsura preventivă a controlului judiciar pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unei organizații cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizații, pentru care legislația prevede o pedeapsă cuprinsă între trei și 10 ani de închisoare.
Iar acestea sunt numai acuzațiile aduse, până în acest moment, fostului candidat „suveranist” la Președinția României de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În afară de aceste spețe, există pe numele lui Călin Georgescu două plângeri depuse la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), pentru înșelăciune.
Primul dosar este constituit încă din luna februarie a anului trecut, când omul de afaceri buzoian Răzvan Leu a formulat o plângere penală împotriva lui Călin Georgescu, a afaceristului Ionel Rusen și a italianului Massimiliano Arena, pentru o înșelăciune cu 1,1 milioane de euro.
De asemenea, omul de afaceri Ioan Niculae a precizat, recent, că a formulat, la rândul său, o plângere penală tot pentru înșelăciune, față de același grup care se află în preajma lui Călin Georgescu, pentru o altă înșelăciune, de 450.000 de euro.
Adunate, toate aceste infracțiuni i-ar putea aduce, în cazul în care va fi găsit vinovat printr-o hotărâre definitivă, lui Călin Georgescu pedepse cu închisoarea ale căror limite minime prevăzute de legislația penală pornesc de la 22 de ani și șase luni de închisoare și ale căror limite maxime însumate pot ajunge chiar la 65 de ani de pușcărie.
Mercenarii lui Georgescu, arestați, urmăriți general sau trimiși deja în judecată
Iar lucrurile nu se opresc aici. Unul dintre principalii colaboratori ai lui Călin Georgescu, fostul luptător în Legiunea Străină, Eugen Sechila, tocmai a fost trimis, ieri, în judecată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru confecționarea, vânzarea, răspândirea, precum și deținerea în vederea răspândirii de simboluri fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, fapte pentru care legea penală prevede o pedeapsă de la 3 luni la 3 ani de închisoare.
Mai mult, gruparea de mercenari coordonată de către Horațiu Potra, personaj care i-a pus la dispoziția lui Călin Georgescu atât dispozitivele de pază și protecție, cât și sume de bani lunare, mașinile cu care fostul candidat s-a deplasat în toată campania electorală și nu numai, este pusă sub acuzare pentru patru fapte deosebit de grave. În aceste spețe, sunt vizate nu mai puțin de 21 de persoane, dintre care 18 se află în arest preventiv, iar capul – Horațiu Potra însuși -, alături de fiul și de nepotul său, sunt dați în urmărire, fiind arestați în lipsă.
Prima acuzație reținută în sarcina acestei grupări este infracțiunea de tentativă la infracțiunea de acțiuni contra ordinii constituționale, pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani pentru fiecare membru implicat. A doua acuzație este aceea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, pentru care legea penală prevede pedepse cuprinse între trei luni și un an de închisoare pentru fiecare dintre cei implicați.
Cei 21 de membri ai grupării lui Potra mai sunt acuzați de orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept, pentru care se prevăd pedepse cuprinse între trei luni și un an de închisoare pentru fiecare făptaș. Nu în ultimul rând, mai sunt acuzați și de instigare publică, faptă pedepsită cu închisoarea de la 3 luni la 3 ani fiecare.
Individualizate și raportate la fiecare dintre cei 21 de membri ai grupului infracțional, aceste pedepse pot pleca de la 10 ani și 9 luni de închisoare până la 25 de ani de închisoare pentru fiecare, adică un total de la 226 la 525 de ani de pușcărie (limita minimă și limita maximă prevăzută de Codul penal).
De la acțiuni împotriva ordinii constituționale la trădare
În același siaj infracțional, DIICOT a destructurat o rețea paramilitară, cu legături directe la Ambasada Federației Ruse la București și aflată în contact cu atașatul militar al acestei reprezentanțe diplomatice. Este vorba despre rețeaua paramilitară constituită sub denumirea Comandamentul „Vlad Țepeș”.
Această organizație conlucra îndeaproape cu agenți ai Moscovei, întreprinzând demersuri pentru „realizarea unor negocieri cu factorii politico-militari externi privind retragerea României din NATO, alianță militară la care este parte, înlăturarea actualei ordini constituționale, desființarea partidelor politice, instalarea unui nou guvern, care să fie format din membrii organizației și care ar fi urmat să ocupe funcțiile de miniștri, înlăturarea tuturor angajaților din instituțiile statului, adoptarea unei noi Constituții, schimbarea numelui țării, a drapelului și a imnului național”. Ca imagine, această organizație se folosea de generalul maior în rezervă Radu Theodoru, fondator al Partidului România Mare. Gruparea s-a aflat în legătură cu cei doi atașați militari ai Ambasadei Federației Ruse la București, declarați de către Ministerul Afacerilor Externe drept persona non grata, la cererea SRI, a Direcției de Informații a Armatei și a serviciului secret al Ministerului Afacerilor Interne.
Dacă imaginea acestei organizații este asigurată de către generalul maior în retragere Radu Theodoru, în vârstă de 101 ani, veteran de război, capul acestei grupări este un avocat pe nume Adrian Robertin Dinu, născut la data de 28 septembrie 1970, în Galați, domiciliat în Buzău. Ceilalți membri importanți ai grupului sunt Radu Pompiliu Șofran, Raul Mihai Lupu, Georgică Cristian Atitiene și Marius Semeniuc. Faptele reținute pe numele lor de către procurorii antimafia sunt de constituire a unui grup infracțional organizat și trădare.
Instigare publică, distrugere și atacarea cu pavele a forțelor de ordine
Pentru constituirea unui grup infracțional organizat, Codul penal prevede pedepse de la 3 la 10 ani de închisoare, iar pentru infracțiunea de trădare, pedeapsa este de la 10 la 20 de ani de pușcărie. Ceea ce înseamnă că, însumate, aceste pedepse, dacă ar fi aplicate tuturor celor șase membri ai grupului infracțional, ar ajunge la sancțiuni cuprinse între 78 și 180 de ani de închisoare.
Nu putem încheia seria acestor acuzații fără să menționăm și dosarul penal deschis la Parchetul General, după asaltul de la sediul Biroului Electoral Central al susținătorilor lui Călin Georgescu, asalt care s-a soldat cu atacarea forțelor de ordine cu pietre, cu pavele sau cu obiecte de mobilier stradal, dar și cu vandalizarea unui autoturism aflat în proprietatea unui post privat de televiziune.
Trei persoane au fost deja reținute pentru infracțiunea de distrugere și pentru infracțiunea de instigare publică. De asemenea, mai există un dosar penal in rem pentru instigare publică, în urma declarației făcute de liderul AUR, George Simion, potrivit căruia membrii BEC ar trebui să fie „jupuiți în piața publică” pentru că au invalidat candidatura lui Călin Georgescu. Aceste fapte, raportate la numărul persoanelor vizate, pot ajunge să fie „premiate” cu pedepse cuprinse între 8 ani și trei luni și 39 de ani de pușcărie.
Drumul către Palatul Cotroceni, „blocat” de 22 de judecători de la ÎCCJ, Curtea de Apel București și CEDO
Din 6 decembrie 2024, până în prezent, România a cunoscut mai multe premiere în materie electorală și nu într-un sens pozitiv. Toate îl au în centrul lor pe același Călin Georgescu. Alegerile prezidențiale din 2024 au fost anulate, din cauza atitudinii lui Călin Georgescu față de respectarea legislației electorale, existând suspiciuni cât se poate de serioase că, în susținerea acestui candidat, a activat direct sau prin interpuși Federația Rusă. Aceste acțiuni au condus nu doar la anularea întregului proces electoral, dar și la reluarea în integralitate a acestuia.
Călin Georgescu și susținătorii săi acuză că blocarea „suveranistului” de a accede în cea mai importantă funcție din statul român a fost făcută de actualul sistem politic aflat la guvernare. În realitate, deciziile care au condus la acest deznodământ au fost luate, în baza legii și a Constituției, de către 22 de judecători, dintre care majoritatea sunt de la Curtea Constituțională, de la Înalta Curte de Casație și Justiție și chiar de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, Călin Georgescu a fost respins din cursa prezidențială din anul 2025 de către Biroul Electoral Central, din care fac parte cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au votat, toți, pentru respingerea înregistrării candidaturii. Ulterior, cu ocazia soluționării contestației formulate de Călin Georgescu, decizia BEC a fost confirmată, definitiv, de nouă judecători de la Curtea Constituțională.
Călin Georgescu a pierdut, de la sfârșitul anului trecut, toate procesele pe care le-a intentat în vederea reluării turului al doilea al alegerilor prezidențiale anulate din anul 2024. Iar aceste procese au fost soluționate în defavoarea lui de către un judecător de la Curtea de Apel București, de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de trei judecători de la CEDO. Mai mult, un alt judecător, de la Judecătoria Sectorului 1, a confirmat măsura controlului judiciar emisă pe numele lui Călin Georgescu de către un procuror din cadrul Secției de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.