Sesizarea a fost formulată de Curtea de Apel București – Secția I penală, care a solicitat ICCJ să clarifice dacă refuzul unui martor de a declara, înainte sau după depunerea jurământului, intră în sfera infracțiunii prevăzute de art. 273 Cod penal.
Prin Decizia nr. 54/2026 (dosar nr. 2540/1/2025), Înalta Curte a admis sesizarea și a stabilit că sunt îndeplinite condițiile de tipicitate ale infracțiunii de mărturie mincinoasă atunci când:
Decizia clarifică o problemă sensibilă din practică: până acum, mărturia mincinoasă era asociată în principal cu declarațiile false. ICCJ extinde interpretarea, arătând că și refuzul nejustificat de a declara, în condițiile legii, poate echivala cu o conduită sancționabilă penal.
Excepții când martorul poate refuza
Hotărârea subliniază însă că nu orice refuz atrage răspunderea penală. Sunt exceptate situațiile în care legea permite refuzul de a da declarații, cum ar fi:
Decizia nr.54 în dosarul nr.
”Admite sesizarea formulată de către Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală, în dosarul nr. 11935/3/2024, prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: „În interpretarea dispoziţiilor art. 273 din Codul penal, sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care o persoană citată în calitate de martor în procesul penal refuză, înainte sau după depunerea jurământului, să facă orice fel de declaraţii?”, și, în consecință, stabilește:
În interpretarea dispozițiilor art. 273 din Codul penal,sunt întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care persoana citată în calitate de martor în procesul penal, după ce i-au fost aduse la cunoştinţă faptele sau împrejurările de fapt pentru dovedirea cărora s-a dispus sau s-a încuviințat audierea sa, precum şi obligaţiile procesuale care îi revin, refuză, înainte sau după depunerea jurământului sau a declarației solemne, să dea declaraţii şi nu se află într-unul dintre cazurile prevăzute de art. 116 alin. (3), art. 117 alin. (1) și art. 118 din Codul de procedură penală.
Obligatorie de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, potrivit art. 477 alin. (3) din Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 martie 2026.
După redactarea considerentelor şi semnarea deciziilor, acestea se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.