Harta construcțiilor din România nu mai arată de mult ca o distribuție uniformă de șantiere, ci mai degrabă ca o rețea de centre regionale în jurul cărora gravitează investițiile. Datele VICTA pentru intervalul 23 martie 2025 – 23 martie 2026 surprind exact această realitate: 14.779 de proiecte se află în stadii de construcție sau amenajare, iar valoarea totală estimată a pieței ajunge la 309,34 miliarde de lei.
În fruntea clasamentului se află Timișul, cu 1.471 de proiecte, un rezultat care confirmă forța economică a vestului țării și capacitatea acestei regiuni de a atrage constant dezvoltări noi. Bucureștiul urmează cu 1.074 de proiecte, iar Clujul rămâne unul dintre marile motoare regionale, cu 980 de proiecte. Brașovul, cu 950, și Ilfovul, cu 884, completează zona de vârf a pieței, în timp ce Constanța, cu 773 de proiecte, își păstrează greutatea strategică în sud-estul României.
În acest tablou dominat de județe cu economii puternic conectate la infrastructură, logistică și fluxuri de capital, Iașul apare într-o poziție solidă. Cu 374 de proiecte aflate în lucru, județul se plasează în top 10 național, peste multe alte centre importante din țară și înaintea tuturor județelor din Moldova. Este o poziționare care arată că Iașul nu mai poate fi privit doar ca un pol universitar și administrativ, ci și ca un teritoriu cu masă critică pentru dezvoltări imobiliare, comerciale și de infrastructură.
Raportat la regiunea Moldovei, avansul Iașului este clar. Suceava are 306 proiecte, Bacăul 317, Galațiul 267, Neamțul 157, Vasluiul 136, Vrancea 146, Botoșani 137, iar Brăila 154. Diferența arată că Iașul concentrează cel mai mare volum de șantiere din estul țării și funcționează, cel puțin deocamdată, ca principală platformă regională de investiții în construcții.
Totuși, distanța față de județele din liga superioară rămâne semnificativă. Față de Timiș, Iașul are de aproape patru ori mai puține proiecte, iar în comparație cu Bucureștiul sau Clujul ecartul este încă mare. Acest decalaj vorbește nu doar despre dimensiunea economiilor locale, ci și despre diferențele de infrastructură, conectivitate și atractivitate pentru investitori.
Pentru Iași, cele 374 de proiecte reprezintă însă un semnal important. Județul nu joacă încă în aceeași categorie cu marile campioane ale construcțiilor din România, dar și-a consolidat statutul de lider regional și de piață relevantă la nivel național. Într-o Românie în care investițiile se strâng tot mai mult în jurul câtorva poli, Iașul rămâne unul dintre puținele orașe din est capabile să țină ritmul și să atragă un volum consistent de dezvoltări.