În seara zilei de sâmbătă, 11 aprilie 2026, este programată aducerea Sfintei Lumini de la Ierusalim de către părintele arhimandrit Ioan Meiu, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urmând a fi oferită delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internațional „Otopeni”.
Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Sfânta Lumină către fiecare parohie din cadrul lor.
În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor lăcașurilor de cult din cuprinsul Patriarhiei Române reprezintă un puternic simbol al comuniunii și unității ecleziale, precum și o expresie a bucuriei pascale prilejuite de marele praznic al Învierii Domnului Iisus Hristos”, precizează Patriarhia Română.
Care e riscul și care e varianta „B”?
„La această oră, există toate premisele ca Sfânta Lumină să fie adusă ca în fiecare an, însă, ținând cont de situația geopolitică actuală, marcată de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, aducerea acesteia poate fi afectată doar într-un caz de forță majoră neprevăzută.
Într-o astfel de situație total nedorită și imposibil de anticipat, Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită de la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena”, de pe Colina Bucuriei, întrucât Sfânta Lumină adusă de la Ierusalim în anul 2025 a fost păstrată aici neîntrerupt aprinsă într-o candelă specială, în mod preventiv”, a transmis Patriarhia.
Acord între România și Israel
Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi adusă în România cu o cursă specială, în Sâmbăta Mare, în urma unui acord obţinut cu sprijinul autorităţilor române şi israeliene.
Potrivit reprezentantului Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, părintele arhimandrit Ioan Meiu, delegaţia română a primit aprobările necesare pentru a aduce Lumina Sfântă în ţară.
„Datorită intervenţiei Ambasadei României în Israel am primit şi noi un culoar de zbor din partea Ministerului de Externe israelian, de pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, în Sâmbăta Mare. Cu ajutorul Lui Dumnezeu, vom veni cu o cursă specială de la Tel Aviv, la Bucureşti, cu Sfânta Lumină”, a declarat părintele Ioan Meiu, citat, luni, de Agenţia Basilica a Patriarhiei Române, informează Agerpres.
„Sperăm să nu escaladeze situaţia şi să putem duce la bun sfârşit această frumoasă misiune şi mare binecuvântare pentru ortodocşii români”, a subliniat arhimandritul.
Ceremonia primirii Sfintei Lumini de sâmbătă va avea loc în condiţii diferite faţă de anii precedenţi.
„Procesiunea pentru Sfânta Lumină va fi una deosebită anul acesta, deoarece va coborî (în Sfântul Mormânt) doar Preafericitul Părinte Patriarh Teofil al III-lea, însoţit de câţiva slujitori. De acolo se va împărţi Sfânta Lumină ori din Sfântul Mormânt ori de la Palatul Patriarhiei din Ierusalim către delegaţiile care şi-au putut rezolva un zbor anul acesta către destinaţiile lor ortodoxe”, a explicat părintele Meiu.
Zona oraşului istoric din Ierusalim este închisă
Zona oraşului istoric din Ierusalim este în continuare închisă din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Procesiunile şi adunările religioase sunt interzise, iar accesul la locurile sfinte este restricţionat, potrivit The Times of Israel.
Sfânta Lumină este adusă în fiecare an în România începând cu anul 2009 de către reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.
După ce ajunge în ţară, Sfânta Lumină va fi redistribuită de către reprezentanţi din toate eparhiile în parohiile Patriarhiei din România şi Republica Moldova.
Apoi Sfânta Lumină va fi adusă la Catedrala Patriarhală şi va fi întâmpinată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel printr-o ceremonie specială.
Despre Lumina Sfântă
Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paşte la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 şi 14,30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an şi care, în primele minute, nu frige.
Lumina este adusă credincioşilor de Patriarhul Ierusalimului.
Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt poliţişti civili, care nu sunt creştini. De obicei, aceştia sunt trei: un arab, un turc şi un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc. De asemenea, ei îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, uşa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.
După desfăşurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil şi brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt. La intrare, el este controlat de poliţişti în prezenţa martorilor care aparţin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt şi pătrunde în prima încăpere, în „Capela Îngerului”, însoţit – conform tradiţiei – numai de un arab de religie islamică. Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului şi îngenunchează în faţa lespedei.
Ulterior, după rugăciune, cei prezenţi în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăştie în mici bucăţi. Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.
Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o aşeza în două cupe de aur şi a se întoarce în ‘Capela Îngerului’.
Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese şi împarte lumina credincioşilor.