Un tribunal din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-COVID comandate de la Pfizer/BioNTech, sumă estimată la aproximativ 600 de milioane de euro. Decizia este executorie, chiar dacă nu este definitivă și poate fi atacată în apel.
Contractul care a generat această dispută este cel de-al treilea acord semnat de Uniunea Europeană cu compania farmaceutică, în mai 2021, din care României îi reveneau aproximativ 39 de milioane de doze, mare parte dintre acestea nefiind comandate sau livrate în cele din urmă.
În acest context tensionat, actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a oferit la România TV explicații detaliate privind modul în care România a ajuns în această situație și pașii pe care autoritățile intenționează să îi urmeze.
Contractul nr. 3, un surplus uriaș ignorat de autorități
Ministrul Sănătății consideră că rădăcina problemei financiare actuale se află în deciziile luate în timpul pandemiei, punctând direct spre cel de-al treilea contract semnat. Potrivit acestuia, la momentul respectiv, necesarul real de doze era mult mai mic decât cantitatea contractată, având în vedere ritmul încetinit al campaniei de vaccinare.
„Suntem în punctul în care cert este că, din punctul meu de vedere, contractul nr. 3 este problema. Când s-a acceptat acest contract de 39 de milioane de doze doar de la Pfizer, România mai avea 11 milioane de doze neutilizate de la Pfizer. Mare atenție, noi am avut patru contracte în paralel, cu patru producători diferiți”, a explicat ministrul Rogobete.
Cine era la guvernare
La momentul acceptării contractului nr. 3 cu Pfizer, mai 2021, pentru achiziția celor 39 de milioane de doze, situația politică și decizională din România era clară. La guvernare se afla Cabinetul Cîțu, susținut de o coaliție de guvernare formată din PNL, USR-PLUS și UDMR.
Memorandumul a fost inițiat de Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Ioana Mihăilă (din partea USR-PLUS, care preluase mandatul la sfârșitul lunii aprilie 2021, după demiterea lui Vlad Voiculescu).
Memorandumul a fost aprobat de prim-ministrul de atunci, Florin Cîțu (PNL), în ședință de Guvern.
Adoptarea tacită: Cum a acceptat România zeci de milioane de doze dintr-o lipsă de reacție
Referitor la mecanismul prin care statul român și-a asumat acest volum imens de vaccinuri, Alexandru Rogobete a precizat că procedura europeană permitea statelor membre să confirme sau să respingă cantitățile alocate de Comisia Europeană. În cazul României, contractul a intrat în vigoare prin neprezentarea unui refuz oficial în termenul limită.
Fereastra de 5 zile: „România avea timp, la momentul respectiv, 5 zile să spună dacă dorește dozele sau nu. A fost un memorandum în Guvern care s-a aprobat, România nu a răspuns și s-a considerat o aprobare tacită”, a detaliat ministrul.
Medicamente inovative în schimbul banilor pierduți
Deși decizia poate fi atacată cu apel, autoritățile de la București sunt conștiente că obligația de plată este greu de evitat. „Indiferent în ce situație suntem, suma trebuie plătită oricum, altă variantă nu există”, a recunoscut oficialul.
Totuși, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății conturează un plan de negociere cu Pfizer pentru a minimiza paguba netă pentru bugetul de stat. Strategia vizează obținerea unor beneficii reale pentru pacienții români în contul banilor ce urmează a fi achitați.