Guvernul urmează să adopte un proiect de hotărâre prin care din schema de personal a instituției vor dispărea circa 35% din posturi.
Potrivit actului normativ pregătit, numărul maxim de posturi pentru Garda Forestieră Națională și cele nouă gărzi regionale va scădea de la 1.007 la 645. Gărzile Forestiere Regionale au fost înființate în 2015, ele având rolul de a asigura controlul silvic. Ulterior, în 2021, printr-o ordonanță de urgență, s-a decis și înființarea unei entități centrale, Garda Forestieră Națională, care să coordoneze structurile regionale. Cheltuielile Gărzii Forestiere au crescut foarte mult în ultimii ani, ele dublându-se în numai un an.
Potrivit documentului citat, cel mai multe posturi vor dispărea din structurile regionale, cele care au sarcini directe în supravegherea pădurilor, în timp ce în structura centrală vor dispărea doar 3 posturi, de la 85 la 82, iar numărul de funcții de conducere ar urma să scadă de la 9 la 6. Astfel, ar urma să dispară:
Suceava pierde 54 de posturi – o scădere de 41%;
Brașov pierde 43 de posturi – o scădere de 34%;
Cluj scade de la 103 la 62 de posturi;
București, de la 75 la 49;
Focșani, de la 100 la 55;
Oradea, de la 91 la 60;
Ploiești, de la 84 la 53;
Râmnicu Vâlcea, de la 112 la 59;
Timișoara, de la 100 la 65.
Finanțarea, integrală de la stat
Restrângerea schemei de personal are la bază Legea 298/2023 privind unele măsuri fiscal-
are pentru a consolida sustenabilitatea financiară a României pe termen lung (adoptate de Guvern prin celebra ordonanță trenuleț). Garda Forestieră Națională are în subordine nouă Gărzi Forestiere regionale. Sunt instituții publice cu personalitate juridică, finanțate integral de la bugetul de stat, cu atribuții în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului, dar și în aplicarea controlului cinegetic pentru întreg teritoriul național. Pentru anul în curs bugetele Gărzii Forestiere Naționale și a celor regionale nu au fost aprobate, dar odată cu reducerea consistentă a personalului aferent celor nouă structuri regionale vor fi diminuate drastic și bugetele alocate.
Cum arată jaful din pădurile românești
Cu toate că în ultimii ani România a intensificat supravegherea pădurilor prin introducerea sistemului SUMAL (care se pregătește să ajungă la varianta îmbunătățită SUMAL 3), totuși continuă tăierile ilegale. În primele patru luni ale acestui an, Garda Forestieră a realizat la nivel național 2.480 de acțiuni de control, în urma cărora au fost aplicate amenzi contravenționale în valoare de 5,65 de milioane de lei, iar valoarea lemnului confiscat s-a ridicat la 4,78 de milioane de lei. Deși prin această reducerea de personal se vor micșora cheltuielile bugetare, este de așteptat ca eficiența acestei instituții să se reducă, spun pentru cotidianul Jurnalul surse din zona silvică, iar per total să se piardă mai mult.
Numai în două zile din luna mai, Garda Forestieră Călărași, în colaborare cu polițiști și jandarmi, a aplicat sancțiuni de 60.000 de lei și a confiscat zeci de metri cubi de lemn tăiat ilegal.
Șefii Gărzii, salarii de lux
Potrivit unui comunicat transmis de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), șefii Gărzii Forestiere beneficiază de autoturisme de serviciu și cazare decontată, în cuantum de 12.000 de euro per mandat. De asemenea, în urma analizei bugetului instituției, a reieșit că s-au dublat cheltuielile într-un singur an, iar salariul mediu brut la Garda Forestieră a ajuns la 14.730 lei”, potrivit comunicatului FACIAS.
Fundația avertiza cu această ocazie și cu privire la faptul că „tăierile ilegale ale pădurilor din România au atins cote alarmante”, astfel că „aproximativ 20 de milioane de metri cubi de arbori sunt tăiați ilegal anual”.
„Asta în timp ce, pe hârtie, instituția raportează ca indicator de performanță prioritar reducerea tăierilor ilegale de arbori. Alți indicatori de analiză a performanței instituției sunt: creșterea suprafețelor împădurite prin acțiuni de împădurire și reîmpădurire, creșterea efectivelor de faună sălbatică prin repopulare, diminuarea actelor de braconaj prin controale și sancțiuni”, mai transmitea FACIAS. Nu în ultimul rând, comunicatul fundației sublinia că, potrivit datelor Romsilva, pagubele provocate de tăierile ilegale de arbori au depășit 7,3 milioane de lei în primele nouă luni ale anului trecut.
„În ultimul deceniu, suprafața împădurită a României a crescut cu doar 0,3% – de 30 de ori mai puțin decât recomanda Academia Română, încă din 2016. În același interval, peste 11 milioane de arbori au fost tăiați legal, cu mult peste recomandările experților. Dacă la aceste cifre se adaugă și estimările privind tăierile ilegale raportate de Greenpeace, tabloul este unul devastator”, potrivit fundației.
Pădurile vor fi scanate permanent
România își va îmbunătăți supravegherea pădurilor odată cu îmbunătățirea aplicației SUMAL (se pregătește SUMAL 3), utilizarea hărților satelitare și a camerele video inteligente. Aceste sisteme sunt încă în lucru, dar probabil vor fi gata anul acesta, a anunțat recent ministrul interimar al Mediului, Mircea Fechet. Într-o primă etapă, se vor instala camere de supraveghere în 350 de puncte de monitorizare, în special pe drumurile principale, unde se transportă mult lemn. Camerele nu sunt destinate exclusiv depistării lemnului tăiat ilegal, dar vor ajuta la verificarea volumului de lemn transportat, pe baza unor hărți existente. Aceste camere vor putea recunoaște numerele de înmatriculare ale camioanelor și vor verifica în timp real datele din SUMAL. Potrivit ministrului, pădurile vor fi monitorizate și cu ajutorul dronelor, atât din aer, cât și de la sol, pentru a interveni rapid în zonele unde apar alerte.
Zeci de mii de metri cubi de lemn, furați anul trecut
Potrivit raportului de activitate pe 2024 al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, publicat recent, valoarea pagubelor provocate fondului forestier administrat de regie ca urmare a tăierilor ilegale și pășunatului abuziv s-au ridicat la 9,54 de milioane de lei. Volumul de material lemnos tăiat ilegal din pădurile publice a fost de 20.000 de metri cubi, din care aproape 6.000 de metri cubi au fost imputați personalului silvic pentru că nu a putut justifica lipsa lui. În plus, din pădurile aparținând altor deținători și pentru care direcțile silvice asigură paza, a fost sustras un volum de masă lemnoasă de aproape 13.000 de metri cubi, din care circa 3.000 a fost imputat personalului silvic. În cazul acestor păduri, valoarea pagubelor s-a ridicat la 6,37 de milioane de lei.
Sursa: https://jurnalul.ro/special-jurnalul/economii-buget-garda-forestiera-1001240.html