Dosarul colonelului Nicolae Slev: de la acuzația de abuz în serviciu la achitare definitivă. Un caz care ridică semne de întrebare asupra modului în care se construiesc dosarele penale

În urmă cu mai bine de 11 ani, în iunie 2014, colonelul Nicolae Slev era împuternicit, prin ordin al șefului Jandarmeriei Române, să îndeplinească funcția de inspector-șef al Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Timiș. Acesta fusese anterior, între 2009 și 2014, prim-adjunct al inspectorului-șef al IJJ Arad. Nicolae Slev a activat în cadrul Jandarmeriei Române din 1993, fiind absolvent al Academiei de Poliție „Al. I. Cuza” – arma jandarmi (1989–1993), a urmat un curs postuniversitar de drept penal la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca în 1998 și un master în Drept administrativ și Statutul funcționarului public la Universitatea „Vasile Goldiș” din Arad, în 2006.

La data de 6 septembrie 2024, colonelul Nicolae Slev a fost trimis în judecată de procurorii militari într-un dosar în care era acuzat de abuz în serviciu, prevăzut de art. 297 alin. 1 din Codul penal, respectiv „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice”. Câteva luni mai târziu, colonelul de jandarmi a solicitat pensionarea, iar la începutul lunii decembrie 2024 a fost trecut în rezervă.

Potrivit procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, care au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Slev Nicolae, în stare de libertate, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, situația de fapt reținută în rechizitoriu este următoarea: la data de 17.11.2023, căpitanul S.M.B., comandantul Detașamentului 3 Jandarmi Timișoara din cadrul I.J.J. Timiș, a solicitat Inspectorului Șef al I.J.J. Timiș, printr-un raport scris, eliberarea unei adeverințe din care să reiasă gradul militar deținut, nivelul de acces la informații clasificate și perioada de valabilitate, vechimea în muncă, vechimea în instituții din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, vechimea în armă, vechimea în specialitatea structurii postului pentru care se organizează concurs, vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției, dacă este cercetat disciplinar, dacă se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare, dacă este pus la dispoziție, calificativele obținute la aprecierile anuale de serviciu pe întreaga perioadă a carierei profesionale, sancțiunile disciplinare aplicate de-a lungul carierei și recompensele acordate.

În raportul scris, căpitanul S.M.B. preciza că adeverința îi este necesară pentru a participa la concursul de ocupare a funcției vacante de Comandant Pluton 2 la Detașamentul 3 Jandarmi Mobil Ordine Publică organizat de Gruparea de Jandarmi Mobilă Timișoara și solicita eliberarea documentului până cel târziu la data de 07.12.2023, în condițiile în care termenul de depunere a dosarului era 08.12.2023.

Procurorii au reținut că, la data de 23 noiembrie 2023, Inspectorul Șef al I.J.J. Timiș, contrar prevederilor Codului Muncii și în scopul de a-l împiedica pe cpt. S.M.B. să participe la concurs, ar fi decis neeliberarea adeverinței. La data de 8 decembrie 2023 a fost întocmit și comunicat răspunsul scris, sub semnătura inspectorului-șef, prin care solicitantul era înștiințat că nu este de acord cu eliberarea adeverinței la acel moment, invocând deficitul de personal în ceea ce privește încadrarea funcțiilor de comandant detașament și comandant pluton. Întrucât căpitanul S.M.B. nu a putut depune adeverința, la data de 11.12.2023 comisia de concurs din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Timișoara a stabilit că acesta nu îndeplinește condițiile de participare, fiind declarat „respins”.

Tribunalul Militar Timișoara și Curtea Militară de Apel București au stabilit că ”fapta nu există”

În vara anului 2025, Tribunalul Militar Timișoara a pronunțat sentința în acest dosar: „În temeiul art. 396 alin. 1 și 5 din C.proc.pen., raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul col. (rez.) Slev Nicolae (…) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu (…)”. Instanța a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă Balica Silviu Mircea și a stabilit că cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Sentința putea fi atacată cu apel în termen de 10 zile.

Atât Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, cât și partea civilă, cpt. Balica Silviu-Mircea, au declarat apel. Miercuri, 25 februarie 2026, Curtea Militară de Apel a decis definitiv: „În baza art. 421 alin. 1 pct. 1 lit. b) C.pr.pen. respinge, ca nefondate, apelurile (…) împotriva sentinței penale nr. 26/15.07.2025 (…)”. Totodată, instanța a obligat partea civilă la plata sumei de 300 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Decizia este definitivă.

Prin hotărârile pronunțate de Tribunalul Militar Timișoara și Curtea Militară de Apel București s-a stabilit că Nicolae Slev a fost cercetat și trimis în judecată pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală.

Un procuror a cărui activitate de magistrat a dus la condamnarea României la CEDO

În urma acestei decizii definitive, există „bănuiala rezonabilă” că procurorii și alte persoane implicate ar fi săvârșit fapte prevăzute de legea penală împotriva fostului inspector-șef al IJJ Timiș. Cel care a instrumentat cazul, procurorul militar Flavius-Adelin Ionescu, este bănuit de săvârșirea infracțiunii de „cercetare abuzivă”, prevăzută de art. 280 Cod penal. Aceste aspecte nu au fost însă stabilite printr-o hotărâre judecătorească.

Numele procurorului militar Flavius-Adelin Ionescu apare și într-un alt dosar cu impact public, cauza „Stoicu împotriva României”, în care statul român a fost condamnat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea, publicată în Monitorul Oficial nr. 653 din 17 iulie 2023, arată că, la 7 martie 2023, judecătorii CEDO Faris Vehabovic, Iulia Antoanella Motoc și Branko Lubarda au obligat statul român să plătească daune morale de 4.000 de euro lui Lucian-Viorel Stoicu, fost primar al comunei Vinga. Acesta fusese trimis în judecată în mai 2016 de DNA pentru o presupusă fraudă cu fonduri europene și achitat în 4 aprilie 2017 de judecătoarea Carmen Bosca-Matis de la Tribunalul Arad. Ulterior, în apel, la 24 octombrie 2017, magistrații Flavius-Adelin Ionescu și Marinel-Dumitru Florea de la Curtea de Apel Timișoara l-au condamnat la 2 ani și 1 lună de închisoare cu suspendare, fără reaudierea martorilor și fără readministrarea probelor, aspecte care au stat la baza condamnării României la CEDO.

Decizie administrativă transformată într-un dosar penal

În cazul lui Nicolae Slev, sunt invocate și o serie de aspecte contestate: că ofițerul în cauză nu ar fi respectat procedura legală pentru solicitarea adeverinței, că în realitate acesta ar fi urmărit mutarea pe o funcție mai mică pentru care nu era necesar concurs, că nu ar fi existat un refuz propriu-zis, ci o amânare justificată de deficitul de personal și că, în final, ofițerul ar fi fost mutat la unitatea dorită, în pofida continuării dosarului penal.

Dosarul lui Nicolae Slev, închis definitiv prin achitare, ridică astfel o serie de întrebări legate de modul în care o decizie administrativă a fost transformată într-un dosar penal și de consecințele pe care o astfel de anchetă le poate avea asupra carierei unui funcționar public. Dincolo de soluția instanței, rămâne deschisă întrebarea privind responsabilitatea în situațiile în care o persoană este trimisă în judecată pentru o faptă care, în final, nu este prevăzută de legea penală.

Sursa: https://www.ziuadevest.ro/dosarul-colonelului-nicolae-slev-de-la-acuzatia-de-abuz-in-serviciu-la-achitare-definitiva-un-caz-care-ridica-semne-de-intrebare-asupra-modului-in-care-se-construiesc-dosarele-penale/

Ultimă oră

Același autor