Campioana de ani şi ani de zile a Ligii Naţionale, Dinamo, a reintrat săptămâna trecută înzodia eşecurilor la 6-7 goluri , suferite în Danemarca şi Franţa şi reeditate runda anterioară în Bucureşti, 21-27 cu Fuchse Berlin, rămânând pe asemenea poziţii nedorite şi miercuri de la 19:45 în antepenultima rundă a grupelor Ligii Campionilor la penultima sa ieşire, în Ungaria, unde nu şi-a luat revanşa, dimpotrivă.
Deficitul deşase goluri, 18-12 , apăsând-odeja la pauza întâlnirii din etapa a 12-a în Grupa A dinEHF Champions League , gazda de pe locul 3 dar rămasă de căruţă în urma primelor două clasate neavând de ales în a evita orice pas greşit de care ar fi profitat urmăritoarele la unul-două puncte pe poziţiile 4-6.
Chiar a opta şi ultima,ceda în septembrie în capitală cu 27-30 lui One Veszprem, rezultat aproximativ echivalent mediei golurilor marcate respectiv primite pe meci de roş-albi în faza grupei, iar campionii României nu s-au revanşat acolo unde doar Fuchse a triumfat şi numai la limită, cu 31-32, respectiv unde doar Sporting a scăpat „şifonată” de puţin, cu 32-31, din contră, cei de pe Dâmboviţa „luându-se la întrecere” cu penultimii clasaţi norvegieni de la Kolstad în privinţa deficitului înregistrat în Ungaria, 42-34 pe pielea nordicilor.
Părea a fi de bine când dinamoviştii au luat surprinzător avans la reuşitele lui Vujovic, 0-3, Buzle preluând şi el conducerea, 3-4, însă străinii lui Veszprem au răsturnat decisiv scorul la 7-4 iar până la pauză au dublat avantajul.
O necesitate în perspectiva viitoarelor ultime apariţii ale trupei maghiare la Nantes şi acasă cu Aalborg – deja calificat direct în sferturi, nu de alta dar dacăOne Veszprem a pierdut urma tandemului fruntaş, Fuchse şi scandinavii – cu 20 respectiv 19 puncte la şefie, în schimb e periclitată de polonezii din Kielce, la un punct în urmă şi pregătindu-se de… Berlin, respectiv de Nantes şi Sporting, la două puncte în urmă şi cu misiuni diferite, francezii în Norvegia, lusitanii acasă cu Aalborg.
Nici un pas greşit nu-şi permitea contingentul străin cu tehnicieni străini ai maghiarilor şi un singur ungur în componenţă, Patrik Ligetvari la 30 de ani, iar chiar dacă tot dinamoviştii au marcat primii şi după pauză, prin Stanciuc, nu mult trecea şi localnicii se desprindeau şi la 7 goluri.
Marguc ducându-i chiar la opt fix la mijlocul reprizei, 32-24, doar problemă a scorului într-un meci dezechilibrat, abordat şi de bucureşteni cu o minoritate a sportivilor români, dar totuşi şase din 16.
Dintre care şi cinci marcatori, mai puţin reşiţeanul Negru, Călin Dedu înscriind în schimb 4 goluri, Buzle şi Stanciuc câte două fiecare iar Nistor şi „veşnicul” Militaru unul.
Goluri ale străinilor pe final evitând cel mai drastic eşec al lui Dinamo în Grupa A, căci gazdele se detaşau şi la, deficit ameliorat apoi de Pelayo şi… maghiarul bucureştenilor, Miklos Rosta, autor şi acesta a 4 goluri.
În eşecul cu35-28 reeditând cea mai severă înfrângere a roş-albilor ca diferenţă de scor în această campanie , înregistrată şi în Franţa, ba chiar şi rezultatul fiind identic, tot 35-28.
Însă, dacă în compania celor din Nantes dinamoviştii îşi luau măcar revanşa în capitală ca unică victorie a lor fie şi doar la limită, One Veszprem le-a aplicat în schimb cea mai detaşată marjă tur-retur în cele 11 insuccese în 12 apariţii.
Deşi, paradoxal, bucureştenii au avut cu un marcator în plus, 11, însă golgheterul partidei, Descat, dintre cei 10 autori ai golurilor strict străini la localnici, a punctat de 9 ori, pe când Vujovic, cel mai prolific pentru învinşi, de numai 5 ori.
Una peste alta, o întâlnire maghiaro-română mai mult cu numele dar departe de apartenenţa identitară a formaţiilor de propriile rădăcini şi caracteristicile jocului din cele două ţări, drept transpunere la semicerc a influenţării fruntaşelor naţiunilor vecine după chipul şi asemănarea partenerelor de întrecere apusene şi baltice.
O uniformizare a eterogenităţii, a conglomeratelor, trupele dinspre est devenind parcă mai zeloase în a le implementa.
Nu se mai „recunoaşte om cu persoană” în această babilonie sub stindard sportiv, iar în consecinţă nici relevanţa disputelor respectiv a rezultatelor nu mai este la fel de însemnată, căci nu se mai poate face referire la o reuşită a jocului şcolii maghiare de handbal masculin, cum nici despre o „şcoală dinamovistă” nicidecum nu poate fi vorba.
Ci doar despre un aspirator de-unde apucă, o aiureală fără noimă, tot mai mult fără cap şi fără coadă, extirpând implicit atractivitatea dată de particularităţile unicat ale fiecărei şcoli handbalistice.
One Veszprem – Dinamo fiind ilustrativ în privinţa handbalului din Champions League devenit „de consum” în cantităţi „industriale”, dar fără ineditul specificului fiecărei culturi handbalistice.
Mai contează însă la ceea ce se tot pune la cale în URSSi , Uniune a Republicilor Sovietice Socialiste ioropene!?
De mirare pe undeva că, la conştientizarea în mai mare măsură de către Ungaria a dezavantajelor excesului „liberei circulaţii”, nu se-ntreabă mai apăsat unii peste graniţă cum e posibil ca principala reprezentantă în ECL are doar un maghiar rătăcit în lot.
Căci are Ungaria mai multe cluburi în faza grupelor, şi pe OTP Bank-Pick Szeged în Grupa B, decât One Veszprem maghiari în efectiv.