Potrivit unor oficiali ai Parchetului, procurorii doresc ca Diana Șoșoacă să fie supusă unei expertize psihiatrice, însă au nevoie de acordul său pentru a demara procedura, acesta fiind motivul pentru care a fost citată luni.
„S-a revenit la tot ceea ce înseamnă instituțiile sovietice: psihiatria punitivă, reminiscența acelor acte de teroare împotriva celor care deranjau sistemul. (…) Mă trimit pe mine la expertiză psihiatrică, tot Parchetul ăsta General plin de trădători, inculți și incompetenți, care primesc ordine politice, trebuie să meargă, nu să-și facă o expertiză, ci să fie internați pentru tratament psihiatric. Dacă tot vor sovietism, păi atunci să le dăm. Duceți-vă voi la psihiatrie, înainte să le cereți altora” , le-a spus Șoșoacă zecilor de susținători, veniți cu steaguri și pancarte la sediul Parchetului General.
Săptămâna trecută, Diana Șoșoacă a fost audiată în Comisia de afaceri juridice a Parlamentului European, în urma solicitării Parchetului General privind ridicarea imunității parlamentare, însă deocamdată nu a fost luată o decizie.
În luna septembrie 2025, Parchetul General a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare în cazul Dianei Șoșoacă, suspectată de comiterea a 11 infracțiuni: 4 infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal; 4 infracțiuni de promovare în public a cultului persoanelor condamnate pentru genocid contra umanității și crime de război, precum și fapta de a promova în public idei, concepții sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe; promovarea, în public, în orice mod, de idei, concepții sau doctrine antisemite; negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea evidentă a Holocaustului ori a efectelor acestuia, prin orice mijloace, în public; ultraj.
Diana Șoșoacă a declarat atunci că solicitarea Parchetului General adresată Parlamentului European reprezintă „o tentativă de execuție politică”.
Acuzații grave aduse eurodeputatei
În luna februarie 2025, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus la Parchetul General un denunț la adresa Dianei Șoșoacă pentru promovarea cultului dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid.
Pe 11 februarie 2025, Diana Șoșoacă a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în cadrul căreia le-a recomandat colegilor să elaboreze strategiile de politică externă după modelul dictatorului Nicolae Ceaușescu, afirmând:„Nimeni nu l-a egalat vreodată” .
În octombrie 2024, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar penal după ce Diana Șoșoacă l-a omagiat pe fostul lider legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Nemulțumită că judecătorii de la Curtea Constituțională i-au invalidat candidatura la alegerile prezidențiale, Diana Șoșoacă a intrat atunci live pe YouTube și l-a omagiat pe Zelea Codreanu.
„Din acest moment, s-a terminat cu România, nu mai există stat, nu mai există nimic. Nu pot să spun decât „Trăiască Legiunea și Căpitanul”, care au fost omorâți de aceeași putere jidănească care a acționat și acum. Rușine tuturor!” , spunea Șoșoacă.
La sfârșitul lunii noiembrie 2024, Diana Șoșoacă a mers la troița din localitatea ilfoveană Tâncăbești, unde a fost organizată o comemorare a 86 de ani de la moartea fostului lider legionar Corneliu Zelea Codreanu și a altor 13 membri ai mișcării de extremă dreapta.
„E dreptul meu să consider pe cine vreau eu patriot” , declara Diana Șoșoacă despre Corneliu Zelea Codreanu, într-o transmisiune pe Facebook.
În decembrie 2021, o jurnalistă din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu.