Avertisment dur de la experți – Demolări forțate versus renaștere a cărbunelui în Europa
O bombă cu ceas energetică sub România
O analiză incisivă publicată înCotidianul Național , sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, dezvăluie un tablou sumbru al viitorului energetic al României. În timp ce state europene precum Germania și Italia își scot din conservare termocentralele pe cărbune pentru a face față unei crize energetice fără precedent, Bucureștiului i s-a impus nu doar închiderea, ci și tăierea și vânzarea la fier vechi a unor capacități vitale de producție. Expertul Laurențiu Ciurel, fost director al Complexului Energetic Oltenia, avertizează că, începând cu august 2026, pericolul prăbușirii sistemului energetic național este iminent.
Paradoxul european: Cărbunele renaște la Vest, România își demolează viitorul
Situația actuală este una paradoxală și de-a dreptul alarmantă. În fața unei penurii energetice generalizate și a prețurilor volatile, marile puteri europene fac un pas înapoi de la politicile „verzi” stricte, redeschizând unități de producție pe cărbune. În contrast, România a fost obligată de Comisia Europeană nu doar să închidă grupurile pe cărbune, ci să se asigure că acestea „vor dispărea definitiv”, fiind vândute ca fier vechi. Această decizie strategică, impusă din exterior, lasă țara fără soluții alternative viabile, pregătind terenul pentru o criză de proporții.
Miliarde de euro aruncate pe „taxa de poluare”: Cum a fost sufocat Complexul Energetic Oltenia
Costurile impuse Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru certificatele de CO2 reprezintă un capitol dureros și o cauză majoră a declinului. În perioada 2012-2025, CEO a plătit aproape 3,6 miliarde de euro, sumă ce a inclus „amenda impusă de Comisia Europeană pentru emisii de carbon, nu pentru poluare”, după cum subliniază sursa citată. Laurențiu Ciurel explică impactul devastator: „Cele peste 3 miliarde de euro… au însemnat o scumpire a unui MWh produs pe cărbune cu 250%.” Această creștere artificială a costurilor a generat teoria „nerentabilității cărbunelui”, împingând Complexul spre faliment. Ciurel ridică o întrebare retorică provocatoare: „Parcă toate ordinele astea vin de la Moscova, nu de la Bruxelles, pentru că rușii sunt cei care au câștigat cel mai mult.”
Demolări „din ordin de sus” și promisiuni neonorate din PNRR
Deciziile la nivel înalt au accelerat procesul de dezindustrializare energetică. Fostul ministru al Energiei, Virgil Popescu, înainte de a părăsi funcția în 2023, ar fi cerut nu doar închiderea, ci „demontarea și casarea” grupului 3 de la Rovinari, un „supergrup” de 300 MWh, conform declarațiilor lui Laurențiu Ciurel. Pe 27 martie 2026, s-a retras licența grupului 4 de la Turceni, o unitate care, deși mai veche, funcționa la capacitate de 200-250 MWh și „a mers de a duduit” în iarna precedentă, salvând sistemul. În august 2026, vor mai rămâne doar trei grupuri operaționale, însă Ciurel avertizează că nici acestea nu vor putea funcționa la capacitate maximă, din cauza închiderii forțate a carierelor de cărbune.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a impus, ca o condiție pentru ajutorul de stat acordat CEO (800 milioane de euro), construcția a două termocentrale pe gaze și șase parcuri fotovoltaice până în 2026. Aceste proiecte „nu s-au făcut”, iar acum banii trebuie returnați, o mișcare ce ar însemna „falimentul CEO”, așa cum afirmă Ciurel.
Iarna, gazul scump și amenințarea blackout-ului: Previziuni sumbre pentru sistemul energetic
Fostul director al CEO critică dur planurile privind centralele pe gaze: „În momentul în care vrei să faci o centrală pe gaze, problema trebuie să se discute la nivel de guvern… sunt doar 3-4 firme în Europa care fac turbine pe gaz și generatoare, iar acestea au spus că au toate liniile de producție ocupate pentru următorii 5 ani.” Proiectele din PNRR, cu termene de doi ani, erau nerealiste, „nici studiile de fezabilitate nu s-au făcut.”
Mai mult, specialiștii avertizează că gazul este rentabil doar pentru echilibrare, nu pentru producția de bază. Dacă România va ajunge să se bazeze pe gaz, „o să vedem oul că o să coste 10 lei”, anticipează Laurențiu Ciurel. Deși primăvara aduce o relaxare temporară datorită hidroenergiei și energiilor regenerabile, vara va aduce un consum chiar mai mare decât iarna, iar sezonul rece va fi catastrofal. Cireașa de pe tort: în mai 2026, reactorul 1 de la Cernavodă intră în revizie, situație care, adaugă Ciurel, va fi un „prăpăd”.
Concluzie: Un viitor energetic incert, sacrificat pe altarul unor decizii controversate
Articolul dinCotidianul Național semnalează o criză energetică profundă și iminentă, rezultată dintr-o serie de decizii politice și presiuni externe percepute ca fiind contrare interesului național. Demontarea strategică a capacităților de producție pe cărbune, neîndeplinirea angajamentelor pentru noi surse energetice și dependența crescândă de un gaz scump plasează România într-o poziție vulnerabilă. Întrebarea crucială care rămâne este cine își asumă responsabilitatea pentru această situație critică și cum va reuși România să traverseze iernile viitoare fără riscul unui colaps energetic.