Câți români cred într-un acord de pace în Ucraina, în 2026. Votanții AUR sunt cei mai optimiști, arată cel mai recent sondaj INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center.
Doar 3 din 10 români cred că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 printr-un acord de pace, potrivit sondajului INSCOP.
Totodată, aproape o treime dintre respondenți consideră că, în următorii trei ani, Rusia va declanșa un nou război în Europa.
Concret, 8,9% dintre români cred în foarte mare măsură că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 printr-un acord de pace, iar 21,5% spun că acest lucru se va întâmpla în destul de mare măsură.
La polul opus, 24,5% consideră în destul de mică măsură ca războiul să se încheie anul acesta printr-un acord de pace, iar 38,5% consideră în foarte mică măsură sau deloc. Un procent de 6,7% nu știu sau nu răspund.
Categoriile care cred peste media populației că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 printr-un acord de pace sunt, în special:
În schimb, votanții USR, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și angajații din sectorul privat sunt categoriile care cred cel mai puțin că războiul din Ucraina se va încheia în 2026 printr-un acord de pace.
Citește și Câți români susțin armata obligatorie. Sondaj INSCOP: Ar lupta românii pentru țară în caz de război?
Declanșarea unui nou război în Europa
30.1% dintre respondenți cred că în următorii 3 ani Rusia va declanșa un nou război în Europa, în timp ce 58.8% sunt de părerea contrarie. 11% nu știu iar 0.1% nu răspund.
Votanții PSD, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural consideră că Rusia va declanșa în următorii 3 ani un nou război în Europa într-o măsură ușor mai mare decât medi apopulației.
Sunt de părerea contrarie mai ales votanții PNL, bărbații, tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026, iar metoda de cercetare a fost interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane.
Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.