34.8 C
București
20 iunie, 2024

Capodoperele lui Brâncuşi „Măiastra”, „Dra Pogany”, „Muza adormită”, „Danaida”, „Pasărea în văzduh”, expuse la Timişoara. Doina Lemny: „Brâncuşi a fost înţeles şi onorat în România” / FOTO

astăzi, 08:00

„Măiastra” (Tate), „Dra Pogany” (Muzeul Naţional de Artă Craiova), „Muza adormită” (Centre Pompidou), „Danaida” (Tate), „Pasărea în văzduh” (Colecţia Peggy Gugghenheim Veneţia) sunt câteva dintre capodoperele lui Constantin Brâncuşi reunite în prima expoziţie organizată în România după 1970, care va fi deschisă publicului, de sâmbătă, la Muzeul Naţional de Artă Timişoara. Doina Lemny, curator, spune că „Brâncuşi a fost înţeles şi onorat în România, chiar şi în perioada cea mai strictă a comunismului”.

Expoziţia „Brâncuşi – Surse româneşti şi perspective universale”, curatoriată de Doina Lemny şi pusă în scenă de arhitectul Attila Kim, cuprinde 22 de sculpturi, 11 desene, 55 de fotografii dar şi documente. De asemenea, beneficiază de un catalog complex, cu 16 texte semnate de specialişti.

Creaţiile lui Brâncuşi au fost împrumutate de la Tate London, Centre Pompidou, Fundaţia Guggenheim din Veneţia, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Naţional de Artă Craiova şi din trei colecţii private.

Vizitatorul va vedea prima dată „Ecorşeul” (1902), lucrare din ghips colorat, împrumutată de la Colegiul Naţional „Carol I” Craiova, care a devenit un reper al învăţământului artistic românesc.

Tate din Londra a împrumutat trei sculpturi: „Danaida” (1918), „Măiastra” (1911) şi „Peştele” (1926) iar de la Centre Pompidou se regăsesc în expoziţie, între altele: „Piatra de hotar” (1945), „Muza adormită” (1910), „Noul născut II” (1923), „Coloana fără sfârşit III” (1928), „Tors de tânăr” (1923), „Capul primului pas” (1917).

Colecţia Peggy Guggenheim Veneţia a trimis în România „Pasărea în văzduh” (1923).

De la colecţionarul britanic David Grob provin cele mai multe fotografii realizate de Constantin Brâncuşi.

Ghidul audio (română – interpretat de Florin Piersic Jr. şi engleză – de Ana Ularu) poate fi accesat la intrarea în expoziţie.

„Văzând spaţiile, destul de restrânse, mi-am spus că este o provocare pentru mine. Ca să expun operă modernă într-un palat baroc, am zis că încerc. Deja Brâncuşi se repetă prin acele serii pe care le face concomitent, cea a Muzelor, a Sărutului, a Domnişoarelor Pogany. Eu nu voiam să repet expoziţia de la Europalia şi nu este de dorit. Deci, de aceea mi-am spus că cel mai frumos ar fi să marchez o întoarcere a lui Brâncuşi în ţara lui de origine. Cum? Evocând începuturile lui în România, legătura lui cu ţara şi, într-un fel, din punctul meu de vedere, este şi o lecţie pe care compatrioţii noştri să o înţeleagă. Cei care spun că Brâncuşi nu a fost înţeles în România este cu totul fals. El a fost înţeles şi onorat în România pentru că noi aveam chiar în perioada cea mai strictă a comunismului nişte vedete, nişte staruri, care să ne reprezinte”, a explicat istoricul de artă Doina Lemny cum a organizat expoziţia de la Timişoara.

Brâncuşi onorat în ţară

Curatorul a reamintit că şi în cea mai neagră epocă a sa, România i-a recunoscut meritele lui Brâncuşi. „După moartea lui Brâncuşi la Paris, în 1957, în 1967, deci în plină epocă comunistă, a fost organizat un mare colocviu la care au participat personalităţi din întreaga lume. De asemenea, în 1977 a fost realizat un alt mare colocviu. Sunt argumente false că Brâncuşi nu a fost recunoscut. Au fost câteva întâmplări care au fost mult prea mult evidenţiate, istoria cu dorinţa de a dărâma Coloana cu tractorul. Acelea s-au clarificat. Acea încercare a fost o ignoranţă a oamenilor din judeţ. Ce ştiau ei ce este Coloana aceea, că este o operă de artă modernă? Ei aveau nevoie de metal pentru organizarea Festivalului Tineretului. Oltenii au spus: ‘Să dărâmâm ţeava lui Tătărăscu!’, aşa cum o numea ei, ‘şi de acolo adunăm metal, îl vindem şi contribuim şi noi cu metal la festival’. Numai din ignoranţă, şi nu din răutate. Au fost întâmplări din acestea care au fost exploatate în mod greşit. În 1970 când a fost organizată la Muzeul Naţional de Artă din Bucureşti cea mai mare expoziţie Brâncuşi. Atunci a fost o deschidere culturală”.

Preţul unui bilet întreg este 88 de lei, 55 de lei pentru pensionari, 22 de lei pentru studenţi şi gratuit pentru copii. În prima miercuri a fiecărei luni intrarea în muzeu, inclusiv la expoziţia Brâncuşi, este gratuită.

Expoziţia va putea fi vizitată între 30 septembrie 2023 şi 28 ianuarie 2024, de miercuri până duminică, între orele 10:00 şi 20:00. Lunea şi marţea, precum şi în perioadele 24 – 26 decembrie, pe 31 decembrie şi 1 – 2 ianuarie 2024, va fi închisă. Vizitarea va fi posibilă într-un interval de timp alocat, pentru o experienţă plăcută şi pentru siguranţa operelor.

Sursa: https://www.news.ro/cultura-media/capodoperele-lui-brancusi-maiastra-dra-pogany-muza-adormita-danaida-pasarea-in-vazduh-expuse-la-timisoara-doina-lemny-brancusi-a-fost-inteles-si-onorat-in-romania-foto-1922400029002023090821330287

Ultimă oră

Același autor