Înscrierea „suveranistului suprem” în cursa prezidențială din 2025 echivalează cu recunoașterea legalității anulării scrutinului din 2024
Deși se află, începând cu data de 6 decembrie 2024, odată cu anularea de către Curtea Constituțională a alegerilor prezidențiale, într-o campanie electorală continuă, Călin Georgescu nu s-a pronunțat, până la acest moment, cu privire la intenția de a candida sau nu la alegerile prezidențiale din 2025. Iar, odată cu stabilirea de către Guvern a datei alegerilor, calendarul le poate juca una dintre cele mai nefaste feste, atât lui, cât și partidelor autodeclarate suveraniste care susțin că îl vor sprijini necondiționat pentru a accede la Palatul Cotroceni. Dacă Georgescu nu-și depune candidatura până cel târziu în 11 martie, atunci, după parcurgerea procedurilor de contestare la CCR, va fi depășit termenul maxim de depunere a unei alte candidaturi care să-l înlocuiască pe Georgescu, în caz că acesta va fi eliminat din competiție, de către CCR, din exact aceleași motive pentru care a eliminat-o, anul trecut, pe Diana Șoșoacă. Ultima zi pentru depunerea candidaturilor este 15 martie 2025.
Hotărârea de Guvern nr. 4. din 16 ianuarie 2025, privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României din anul 2025, se află în vigoare și produce efecte juridice încă din data de 18 ianuarie 2025. Conform acestui act, „având în vedere Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a CCR (…), în temeiul articolului 108 din Constituție și al articolului 5 alineat 1 din Legea nr. 370/2004, (…) se stabilește ziua de duminică, 4 mai 2025, ca dată pentru alegerea președintelui României din anul 2025”.
Ei bine, odată cu adoptarea acestei HG, potrivit articolului 2, alineat 1, din Legea nr. 370/2004, perioada electorală este definită ca intervalul de timp care începe de la data intrării în vigoare a hotărârii de guvern privind stabilirea datei alegerilor și care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial al României a rezultatului scrutinului.
Procedurile legale
Legea 370/2004 mai prevede că la alegerile prezidențiale pot participa candidații propuși de partide sau de alianțele politice, precum și candidații independenți, așa cum este și cazul lui Călin Georgescu. Candidaturile propuse de către partide, de alianțe, precum și de independenți pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători.
Conform articolului 27 din legea citată, propunerile de candidați se depun la Biroul Electoral Central cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor, adică, în cazul de față, cel mai târziu în data de 15 martie 2025. Dosarul de candidatură trebuie să cuprindă declarația de acceptare a candidaturii, semnată, în cazul candidaților independenți, personal, declarația de avere, declarația de interese, declarația pe proprie răspundere că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de semnături, în original.
Biroul Electoral Central verifică îndeplinirea acestor condiții și înregistrează candidaturile care îndeplinesc condițiile, respingând înregistrarea candidaturilor care nu îndeplinesc condițiile legale. În acest sens, înregistrarea sau respingerea unei candidaturi de către BEC se face prin Decizie în termen de 48 de ore de la depunerea acesteia. Candidații pot renunța la candidatură până la data rămânerii definitive a candidaturilor.
După 15 martie, nu se mai pot înscrie candidaturi
Lucrurile se complică din acest punct, deoarece legea prevede că, în 24 de ore de la expirarea termenului de 48 de ore în care BEC înregistrează sau nu o candidatură, candidații, partidele, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și orice cetățean român cu drept de vot pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturii și a semnelor electorale, după caz, Contestația se face în scris și se depune la Curtea Constituțională.
Astfel, dacă 15 martie este ultima zi în care se mai pot depune candidaturi, 17 martie este ultima zi în care BEC poate înregistra o astfel de candidatură, iar 18 martie este ultima zi în care poate fi contestată decizia BEC de înregistrare sau de neînregistrare a unei candidaturi la CCR.
Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la sesizare, adică cel târziu o poate face în data de 20 martie 2025. Hotărârile sunt definitive, se comunică BEC și se publică în Monitorul Oficial. Cel târziu la data de 22 martie 2025, BEC trebuie să aducă la cunoștință publică, prin afișare pe pagina proprie de internet, candidaturile și semnele electorale aferente. Campania electorală începe cu 30 de zile înaintea datei votării (4 aprilie 2025) și se încheie în dimineața zilei de sâmbătă de dinaintea datei alegerilor (3 mai 2025), la ora 7.00 dimineața.
Odată intrat în competiție, Georgescu va da piept, din nou, cu Curtea Constituțională
HG-ul a intrat în vigoare în 18 ianuarie. Practic, de săptămâna aceasta, se pot strânge deja semnăturile. Cei care doresc să intre în cursă au la dispoziție, începând de astăzi, 52 de zile să depună candidaturile la BEC. De la momentul depunerii candidaturii până la soluționarea contestației la CCR, este un termen de patru zile. Asta face ca o eventuală înlocuire a lui Călin Georgescu cu un alt candidat suveranist să se producă nu mai târziu de data de 11 martie 2025, la ora 24.00, adică peste 48 de zile.
Călin Georgescu nu și-a exprimat, până în acest moment, intenția de a candida la alegerile prezidențiale din anul 2025, deoarece, cel puțin la nivel retoric, se află încă în „filmul” reluării turului al doilea al alegerilor prezidențiale anulate din anul 2024. Atât Georgescu, cât și adepții său nu recunosc hotărârea CCR de anulare a alegerilor, nu recunosc hotărârile instanțelor (Curtea de Apel București și ÎCCJ) de respingere a cererii de reluare a alegerilor anulate și nici faptul că inclusiv CEDO a respins, marți, măsurile preventive solicitate în același sens de către Georgescu. În acest sens, o înscriere a lui Georgescu în cursa prezidențială din 2025 ar echivala cu o recunoaștere de către acesta, implicit, a legalității, constituționalității și temeiniciei anulării alegerilor prezidențiale din 2024.
Dacă, totuși, o va face, odată înscris în cursa electorală, Călin Georgescu va fi supus procedurilor prevăzute în Legea nr. 370/2004, iar în patru zile de la depunerea candidaturii, el ar putea fi eliminat din cursă, așa cum s-a întâmplat cu Diana Șoșoacă, din exact aceleași motive. Partidele care se poziționează, acum, în spatele lui Georgescu sunt obligate să-și nominalizeze propriii candidați, chiar și de rezervă, și să-l convingă pe Călin Georgescu să-și depună candidatura la BEC cât mai curând, dar nu mai târziu de data de 11 martie. Pentru că, dacă acest termen va fi depășit, „rezerva” nu s-ar mai putea înscrie în cursa prezidențială.