Acceptarea extremismului ca parte a normei constituie o amenințare semnificativă pentru democrație și tocmai de aceea este esențial să intervenim înainte ca efectele să devină ireversibile.
Recent, un eveniment controversat l-a adus pe Călin Georgescu în atenția publicului și a autorităților. După ce a fost oprit în trafic pentru a fi condus la Parchetul General pentru audieri, la plecare, a făcut un gest interpretat de mulți ca fiind un salut
Călin Georgescu a fost văzut ducând mâna la inimă și apoi întinzând brațul drept, mișcare ce a fost rapid asociată cu salutul legionar, salut care vine după discursurile sale anterioare, care fac apologia Legiunii „Arhanghelul Mihail”, amplificând și mai mult controversa din jurul său. Gestul său a stârnit reacții în mediul online, iar utilizatorii au început să îl compare cu diversele moduri de salut extremiste din alte colțuri ale lumii.
Ulterior, Călin Georgescu a fost plasat sub control judiciar până în aprilie, fiind acuzat de asociere cu mișcări neolegionare, iar întregul context ridică semne de întrebare cu privire la semnificația gestului său și la implicațiile politice pe care le poate avea.
Din Ordonanta de dispunere a controlului judiciar față de Călin Georgescu reiese că acesta că ar fi aderat la o organizație neolegionară creată de craioveanul Marian Motocu – liderul grupării neolegionare Mişcarea 41 pentru România – care urmărea să creeze un grup care să comită violențe asupra partidelor politice, străinilor și evreilor.
”În fapt, s-a reţinut că numitul GEORGESCU CALIN a afirmat de-a lungul timpului în interviuri declaraţii ori postări în mediul online consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii. Sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Comeliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa ş.a..
La data de 02.10.2021, într-un discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, organizat în Piaţa Universităţii din Bucureşti, numitul Călin Georgescu reproduce nu doar cuvintele, dar şi gesturile şi tonul mareşalului Ion Antonescu în discursul ţinut la marea adunare legionară din 6 octombrie 1940: «Prin linişte şi credinţa, prin ordine şi unire, prin muncă şi iubire, cu Dumnezeu înainte”.
Potrivit interceptării unei convorbiri telefonice dintre Călin Georgescu, fostul candidat la preşedinţia României, și Marian Motocu este cert că există un plan clar.
” Marian, dacă lucrurile merg bine, o să încep în ianuarie. Vreau să înţelegi… Că există un plan. Există o strategie pe care numai eu o cunosc. Aşa cum ţi-am spus de acum un an. Nu s-au legat lucrurile, din multe motive. Atunci o să ai locul tău în această facţiune. Restul, fiecare îşi face treaba aşa cum e”, spunea Călin Georgescu.
Procurorii au aratat că Marian Motocu, a contactat Ambasada Rusiei la Bucureşti.
„13.09.2024 – Sună la Ambasada Rusiei la Bucureşti, se recomandă cu nume complet şi număr de telefon şi cere să discute cu col. Ignatiev Evgeni. (…) Propune organizarea unor grupuri de 10-20 oameni (gărzi patriotice) care, la un anumit moment dat, să ocupe instituţiile statului. MM spune că asta încearcă să organizeze de 9 ani de zile.
«MM: Aveţi oameni, discutăm. Nu aveţi oameni, vă alăturaţi. La noi în Mişcare, împreuna hotărâm, doar eu iau deciziile. La noi nu este democraţia aia pe care spun alţii. (…) Eu sunt preşedintele unei mişcări care are oameni in 37 de judeţe. Dacă doriţi să veniţi în faţă cu un plan, trebuie să veniţi la una dintre acţiunile noastre şi să vă prezentaţi planul»”, potrivit unei alte probe de la dosar sub formă de fişier audio.
Procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Călin Georgescu pentru șase capete de acuzare: instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale, promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, comunicarea de informaţii false, fals în declaraţii în formă continuată privind sursele de finanţare a campaniei electorale şi declaraţiile de avere, iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist și iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii.
Se ridică întrebări cu privire la semnificația profundă a gestului său. A fost acesta un act impulsiv sau a fost unul premeditat? În plus, se speculează dacă acțiunea lui Călin Georgescu a avut ca scop transmiterea unui mesaj specific spre susținători de renume, precum Elon Musk, sau dacă a fost pur și simplu rezultatul unei stări de entuziasm nesăbuit.
România a fost martora unor mișcări extremiste în trecut, cele mai cunoscute fiind organizațiile legionară și naționalistă între cele două războaie mondiale, liderul Gărzii de Fier promovând valori naționaliste, antisemite și totalitare, influențând profund societatea românească. Revenirea la simbolurile legionarismului și idealurile extremiste, ca în cazul lui Călin Georgescu, sugerează o revenire a unor tendințe istorice periculoase.
Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, este esențial să analizăm importanța gestului său. Călin Georgescu a fost văzut ducând mâna la inimă și apoi întinzând brațul drept, gest asociat cu salutul nazist, într-o eră întunecată a istoriei europene, acțunea sa nefiind doar un simplu gest, ci o alegere simbolică ce reflectă valorile și ideologiile pe care le susține, având în vedere retorica sa anterioară.
Gestul lui Călin Georgescu a generat reacții variate din partea publicului și a comentatorilor, de la condamnare intensă la apărare ferventă a libertății de exprimare. Pe de o parte, mulți au considerat că astfel de gesturi nu au ce căuta în discursul politic, în timp ce alții au argumentat că este vorba despre o provocare deliberată, menită să atragă atenția asupra sa și să mobilizeze susținători.
Rolul platformelor de socializare în diseminarea și promovarea extremismului nu poate fi subestimat. Rețelele sociale, în special TikTok, au fost utilizate ca un instrument de marketing pentru a promova personaje controversate precum Călin Georgescu căci campaniile orchestrate pe aceste platforme, sponsorizate de influenceri, devin o metodă eficientă de a ajunge la un public, predispus să fie influențat de mesajele atrăgătoare ale acestor figuri. În plus, se observă o tendință de a transforma evenimentele negative, astfel încât să fie prezentate ca acte de rebeliune sau curaj, o strategie pe care Georgescu și susținătorii săi o folosesc pentru a-și legitima acțiunile, afectând percepția publicului și facilitând acceptarea acestor gesturi în viața de zi cu zi.
Surse bine informate susțin că fermele de troli care îl promovează pe Călin Georgescu au beneficiat de finanțare din partea unor persoane influente din lumea interlopă și a unor indivizi din structurile de informații. Influencerii au fost abordați și instruiți să-l promoveze intens pe TikTok, platforma de origine chineză, primind în schimb sume considerabile de bani, ei fiind cei care au dat startul campaniei, iar investițiile se ridică la sute de mii de euro, poate chiar milioane.
TikTok-ul a fost invadat de postări și comentarii despre „iepurașul Călin”, nume asociat cu rețeaua de troli care îi susține imaginea. Printre cei suspectați că finanțează și coordonează influenceri pe această platformă se numără Victor Micula și un cont cunoscut sub numele de BOGPR . În cercurile interlope, contul BOGPR este un subiect de discuție de multă vreme, fiind cunoscut pentru donațiile generoase de sute de mii de euro către maneliști și influenceri de pe TikTok. Se spune că interlopii au o tendință de a dezvălui informații, iar unul dintre cei mai cunoscuți pentru astfel de revelații, Kalu, afirmă că știe cine se află în spatele acestui cont, Kalu fiind renumit pentru acuratețea dezvăluirilor sale, iar de-a lungul timpului s-a demonstrat că informațiile furnizate de el sunt reale. Potrivit acestuia, contul BOGPR ar aparține lui Bogdan Peșchir din Brașov . Toate aceste aspecte sugerează că anumite facțiuni din serviciile secrete și persoane apropiate regimului Iohannis ar fi implicate în această vastă operațiune mediatică, denumită ”Iepurașul Călin” .
Gesturile controversate ale lui Georgescu ridică atât întrebări legale, cât și etice. În multe țări din Europa, au fost implementate reglementări stricte împotriva discursului care instigă la ură și a simbolurilor extremiste, însă în România încă se mai ridică întrebări despre legalitatea comportamentului lui Călin Georgescu și moralitatea susținerii lui de către unele segmente ale societății. Totodată, problema recesiunii morale și etice este profundă. Dacă liderii politici și influencerii continuă să adopte astfel de gesturi fără consecințe, se creează un precedent periculos în care extremismul devine din ce în ce mai acceptabil, iar o astfel de tendință riscă să amenințe democrația și coeziunea socială, permițând ca ideologii care promovează intoleranța și divizarea să pătrundă în discursul public.
Un aspect esențial al discuției despre Călin Georgescu este retorica sa. Așa cum a fost observat anterior, el face adesea apologia unor ideologii totalitare, în special apelând la valorile și simbolurile mișcării legionare, afirmatii care uneori sunt mascate sub forma unui naționalism exagerat și care subliniază o tendință îngrijorătoare de a face apel la nostalgii dintr-o epocă întunecată a istoriei românești.
Analizând discursurile și interviurile sale, devine evident că Georgescu îmbrățișează și promovează activ idei care celebrează trecutul extremist al României, promovare care poate încuraja recrutarea tinerilor în mișcări extremiste, și căută să se autentifice printr-un amestec de retorică naționalistă și simbolism legionar.
Gestul lui Călin Georgescu, deși poate fi perceput inițial ca o simplă provocare, are implicații mult mai profunde pentru societatea românească. El reflectă o tendință globală de acceptare a extremismului și a simbolurilor săi în discursul public. Societatea românească trebuie să rămână vigilentă și să nu permită ca astfel de gesturi să devină norma. În fața provocărilor actuale, responsabilitatea revine fiecăruia dintre noi să promitem că istoria nu se va repeta. Trebuie să ne unim forțele pentru a combate extremismul și a construi un viitor bazat pe toleranță, respect și dialog.
Contextul național al României nu este singular; extremismul este o problemă care afectează multe țări europene. În ultimii ani am asistat la o creștere a mișcărilor politice extremiste în întreaga Europă, fie că este vorba despre partide de extremă dreapta, fie despre grupuri care promovează ideologii naționaliste și xenofobe, tendințe care au fost alimentate de crize economice, conflicte sociale și migrarea masivă, provocând un sentiment de insecuritate în rândul populației.
Rusia a fost adesea asociată cu sprijinul și promovarea unor mișcări extremiste în Europa, utilizând tactici de dezinformare și propagandă pentru a amplifica diviziunile sociale. Politica externă a Kremlinului, marcată de o retorică naționalistă vehementă, a servit ca model pentru anumite grupuri extremiste care îmbrățișează ideologii de dreapta, xenofobe și populiste. Implicarea Rusiei în sprijinirea partidelor extremiste și naționaliste din Europa este îngrijorătoare, deoarece aceste mișcări destabilizează ordinea democratică, și contribuie la normalizarea ideologiilor extremiste în rândul populației i mpl i care ce creează un climat favorabil pentru radicalizare și polarizare socială, afectând coeziunea comunităților și stabilitatea politică în întreaga regiune europeană.
Pentru a înțelege mai bine impactul socio-politic al extremismului, este necesar să examinăm modul în care aceste mișcări reușesc să-și facă loc în spațiul public. De cele mai multe ori, strategiile lor de comunicare se bazează pe emoții puternice, apelând la frica de ”altul” și la conservarea valorilor culturale percepute ca fiind amenințate.
Rolul educației nu poate fi subestimat în prevenirea radicalizării, iar investițiile în programe educaționale destinate tinerilor ar trebui să se concentreze atât pe transmiterea de cunoștințe despre istorie, cât și pe dezvoltarea gândirii critice și a abilităților de a discerne informațiile.
Combaterea extremismului nu este doar o responsabilitate legală, ci și morală.
În plus, educația civică trebuie să devină un punct central al curriculum-ului. Tinerii ar trebui să fie învățați despre importanța drepturilor omului, a libertăților fundamentale și a valorilor democratice, încurajându-i să devină cetățeni activi, implicați în viața comunității lor.
Platformele de socializare au transformat profund peisajul comunicării politice. Deși oferă oportunități de conectare și mobilizare socială, ele pot fi și un teren fertil pentru difuzarea ideologiilor extremiste. Strategiile de marketing online utilizate de extremiști sunt din ce în ce mai sofisticate, iar utilizarea algoritmilor de recomandare crește riscurile de expunere a utilizatorilor la conținut extremist. Pentru a nu cădea pradă dezinformării este important ca utilizatorii să fie educați în privința consumului de informație, iar promovarea gândirii critice și a alfabetizării media poate ajuta la combaterea manipulării opiniilor și la dezvoltarea unei societăți mai rezistente la influențele negative.
În fața manifestărilor extremiste, societatea nu trebuie să rămână imobilă. Implicarea activă a cetățenilor este crucială. Protestele, petițiile și campaniile de conștientizare sunt metode prin care individul poate contribui la un discurs social sănătos. De asemenea, este important ca persoanele să-și asume responsabilitatea de a nu tolera violența și discriminarea în comunitățile lor.
Un alt aspect important în combaterea extremismului este promovarea culturii ca instrument de coeziune socială. Evenimentele culturale, festivalurile și proiectele artistice pot juca un rol important în unificarea comunităților și în încurajarea dialogului între diferitele grupuri sociale, căci prin artă, muzică și literatură, se pot transmite mesaje de empatie și înțelegere, cu accent pe trăsăturile comune ale umanității, în ciuda diversității. Astfel, extremismul este combătut nu prin reprimare, ci prin promovarea valorilor umanității.
Cazul Călin Georgescu și gestul său controversat deschid o ușă către o discuție mai profundă despre extremismul în România și despre cum ne putem proteja comunitățile de aceste ideologii periculoase. Această situație servește ca avertisment cu privire la pericolele ce decurg din normalizarea manifestărilor extremiste și din tăcerea complice a societății.
Pentru a evita repetarea greșelilor din trecut, este esențial ca societatea românească, de la cetățeni la liderii politici, să-și concentreze eforturile asupra educației, dialogului și incluziunii, căci fiecare individ are un rol vital de jucat în protejarea valorilor democrației și în promovarea unei societăți în care respectul, empatia și diversitatea sunt normele acceptate.
Este timpul să ne unim forțele pentru a construi o cultură a toleranței și a respectului, în care extremismul nu are loc, iar ura și divizarea sunt respinse cu hotărâre. Recent Robert F. Kennedy Jr. a spus că ”viitorul nu este un dar, ci o realizare” așadar, viitorul nostru comun depinde de acțiunile și alegerile pe care le facem astăzi. Cu cât suntem mai activi și mai implicați, cu atât vom fi mai eficienți în combaterea extremismului și în construirea unei societăți mai sigure pentru noi și pentru generațiile viitoare.