Sursa foto: Hepta/Calin Georgescu
Înainte ca instanța supremă să-i respingă, definitiv, cererea de reluare a turului al doilea al alegerilor prezidențiale anulate de CCR, Călin Georgescu a cerut judecătorilor să atace la Curtea Constituțională un articol din legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale.
Mai exact, este vorba despre articolul care statuează că deciziile și hotărârile CCR sunt general obligatorii și au putere de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Cererea de sesizare a CCR a fost respinsă, ca inadmisibilă, așa cum, tot la finalul săptămânii trecute, întreaga acțiune a lui Călin Georgescu a fost respinsă de ÎCCJ. Mai mult, și Curtea de Apel București a respins o altă acțiune, formulată de avocata lui Călin Georgescu, Marina Ioana Alexandru, arătând, încă o dată, că instanțele judecătorești nu sunt competente să analizeze și să judece o hotărâre a CCR.
O nouă aberație juridică a fost solicitată de fostul candidat independent la Președinția României, Călin Georgescu, în timpul judecării recursului împotriva sentinței Curții de Apel București, în care a cerut, fără succes, reluarea turului al doilea al alegerilor prezidențiale anulate. Înainte ca Înalta Curte de Casație și Justiție să încheie deliberările și de a anunța decizia definitivă, magistrații au mai primit de la Călin Georgescu o cerere. Mai exact, acesta a solicitat Curții – înainte ca ÎCCJ să dispună cu privire la anularea indirectă a Hotărârii CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidențiale de anul trecut și la anularea directă a deciziilor Biroului Electoral Central de sistare a operațiunilor electorale – să oblige, totodată, Guvernului României de a organiza turul al doilea al alegerilor anulate, cu el și cu Elena Lasconi în competiție.
La data de 16 ianuarie 2025, din dosarul de bază nr. 49/1/2025, în care s-a judecat recursul împotriva sentinței Curții de Apel București din data de 31 decembrie 2024, s-a format dosarul asociat nr. 49/1/2025/a1, având ca obiect încuviințarea unei excepții de neconstituționalitate, ridicată de Călin Georgescu personal. La aceeași dată, Înalta Curte a rămas în pronunțare pentru a doua zi, iar la 17 ianuarie 2025 a luat hotărârea: „Respinge cererea formulată de recurentul Georgescu Călin, privind sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 11 alineat 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ca inadmisibilă”.
Articolul criticat rezidă direct din Legea fundamentală
Hotărârea putea fi atacată de Georgescu cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunțare, iar, până în prezent, acest recurs nu fusese declarat.
Articolul 11, alineat 3, din Legea nr. 47/1992, pe care Călin Georgescu îl dorea supus atenției Curții Constituționale, în vederea declarării lui ca neconstituțional, legiferează faptul că „deciziile, hotărârile și avizele Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Acest articol nu are cum să fie declarat neconstituțional, întrucât el rezidă direct dintr-o prevedere a Legii fundamentale. Mai exact, din articolul 147, alineat 4 din Constituție, potrivit căruia „deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României” și „de la publicare, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor”.
Turul 2 nu se va relua
Amintim faptul că, la data de 17 ianuarie 2025, prin Hotărârea nr. 85/2025, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal de la ÎCCJ a respins, definitiv, recursurile lui Călin Georgescu și ale Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept împotriva sentinței nr. 139 din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel București. Instanța a respins ca nefondate recursurile, dar și cererile de intervenție accesorie formulate de mai multe persoane și asociații în interesul lui Călin Georgescu. Iar hotărârea ÎCCJ nu mai are nicio cale de atac.
În acțiunea de la instanță, Georgescu a cerut, pe lângă anularea deciziilor BEC de punere în aplicare a hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, și obligarea de către instanțele judecătorești a Guvernului României la emiterea unei hotărâri de guvern prin care să stabilească programul calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea președintelui României în anul 2024, în al doilea tur de scrutin, inclusiv data organizării turului al doilea al alegerilor. Aceste pretenții au fost respinse, întrucât hotărârea CCR este definitivă și general obligatorie.
Și acțiunea separată a avocatei a avut aceeași soartă
La data de 10 ianuarie 2025, după ce a pierdut procesul de la Curtea de Apel, avocata lui Călin Georgescu, Marina Ioana Alexandru, atât în calitate de persoană fizică, cât și alături de ONG-ul acesteia, Asociația Juriștilor pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților (AJADL), a deschis un nou proces, tot la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București. Acțiunea a făcut obiectul dosarului nr. 114/2/2025, având ca obiectiv o acțiune în constatare, avocata lui Georgescu chemând în judecată atât
, cât și Statul Român, prin Ministerul Finanțelor.
La data de 16 ianuarie 2025, exact în ziua în care procesul principal era judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, a fost soluționată, pe fond, și această cauză. Astfel, prin hotărârea nr. 4/2025, Curtea de Apel București a dispus să admită excepția necompetenței generale a instanțelor judecătorești. Drept urmare, Curtea de Apel București a respins cererea. Avocata lui Călin Georgescu poate formula recurs în termen de cinci zile de la pronunțare.
Disperare. Folosește strada pentru a pune presiune pe judecătorii constituționali
După ce a pierdut definitiv procesul de la Înalta Curte de Casație și Justiție, este clar până și pentru Călin Georgescu că nu există nicio autoritate care să desființeze hotărârea Curții Constituționale de anulare a alegerilor prezidențiale din anul 2024. Nici măcar CEDO, căreia, de asemenea, fostul candidat i s-a adresat, nu poate modifica situația, în sensul reluării turului al doilea.
În aceste condiții, la finalul săptămânii trecute, Călin Georgescu a apărut, din nou, pe contul său de socializare, unde a transmis CCR o nouă amenințare: „Curtea Constituțională are obligația și motivația de a repara democrația”. Georgescu susține că această instituție „trebuie să își revizuiască decizia greșită, de îndată”, amintind că „există zeci de mii de notificări și cereri de revizuire depuse, ceea ce ar trebui să determine o reacție promptă din partea Curții. Putem accepta o greșeală, dacă e recunoscută și îndreptată. Turul 2 se poate relua și putem restabili echilibrul de care avem nevoie”.
Așadar, toate eforturile lui Georgescu sunt canalizate, acum, practic, pentru a pune presiune pe Curtea Constituțională, deoarece el are reprezentarea perspectivei că, deși va încerca din nou să intre în cursa prezidențială, candidatura sa riscă să fie invalidată de Curtea Constituțională, pentru motivele care au stat la baza invalidării, la data de 5 octombrie 2024, și a candidaturii Dianei Iovanovici Șoșoacă. Practic, dacă nu va reuși să determine reluarea turului al doilea, aventura prezidențială a lui Călin Georgescu a luat sfârșit încă din data de 6 decembrie 2024.