Din articol
Curtea de Apel Bucureşti ar putea să se pronunţe marţi în procesul deschis de Călin Georgescu în legătură cu anularea alegerilor prezidenţiale. Dezbaterile în acest caz au avut loc luni, însă instanţa a decis să amâne cu o zi pronunţarea unei decizii. De asemenea, Curtea de Apel a respins cererea lui Călin Georgescu de a o recuza pe judecătoarea din dosar, Cristina Ardelean. Peste 1.000 de susținători ai lui Călin Georgescu au mers luni la Curtea de Apel, în încercarea de a pune presiune pe judecători.
Curtea de Apel a decis luni, după mai multe ore de dezbateri,
„Amână pronunţarea, în temeiul art. 49 alin. 2 Cod de procedură civilă la 31.12.2024”, se arată pe portalul instanţelor.
Avocaţii lui Georgescu au cerut, luni, recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu, pe motiv că ea nu ar fi imparţială, deoarece este soţia unui procuror care lucrează la Direcţia Naţională Anticorupţie şi că s-ar fi antepronunţat în timpul procesului.
Luni seară, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca neîntemeiate, cererile avocaţilor lui Călin Georgescu de recuzare a judecătoarei.
În aceste condiţii, Cristina Ardeleanu urmează să se pronunţe marţi pe fondul procesului.
Ce vrea Călin Georgescu
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi.
În acest dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024.
Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.
Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
CCR a decis în unanimitate anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.
Protest la Curtea de Apel
Luni, când la Curtea de Apel Bucureşti a fost termen în dosar, peste o mie de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat pe treptele instanţei şi peste drum de instituţie, manifestându-se zgomotos. Totodată, aceştia au spus rugăciunea „Tatăl nostru” şi „Crezul” înainte de a intra în sală. Procesul a fost suspendat de două ori. Una dintre avocate i-a spus judecătoarei Cristina Ardeleanu că are ocazia „să se mântuiască”.
„Sper într-o justiţie profesională şi nu într-o justiţie politică”, a declarat Călin Georgescu, luni, la ieşirea din sala de judecată.
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”.
Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
Editor :