Sursa foto: Forumul „Dezvoltăm România”
România, alături de celelalte economii ale lumii, traversează una dintre cele mai delicate perioade, în care jocurile de putere de pe plan local și mondial dau peste cap regulile de business știute până acum de oamenii de afaceri care susțin zeci, sute sau chiar mii de angajați fiecare.
În 2025, toate privirile sunt îndreptate spre scena politică- locul de unde se așteaptă stabilitate, predictibilitate și politici fiscale gândite în sprijinul mediului de afaceri.
În acest context, jucători din domenii-cheie, precum și reprezentanți ai statului s-au așezat față în față, la masa discuțiilor, în cadrul forumului Dezvoltăm România, organizat de Intact Media Group și moderat de directorul executiv al grupului,
Temele abordate au fost diverse, de la necesitatea dezvoltării sectorului energetic la retail și beneficiile creșterii consumului local de produse- toate discuțiile au adus în prim-plan actori importanți din economie, care s-au prezentat în fața decidenților cu problemele și soluțiile momentului.
Prima voce din partea Executivului, ascultată la dezbaterea organizată de Intact Media Group la Palatul Parlamentului, a fost cea a lui Sebastian Burduja, ministrul Energiei. Burduja a subliniat că România se află într-un moment de răscruce, iar energia este o temă esențială în toată Europa.
„România este în fața unui risc existențial din perspectivă politică și socială. Europa, pe de altă parte, este și ea în fața unei mari alegeri. Am vorbit recent despre acest green deal , în contrast cu smart deal .
România a închis între 2009 și 2022 peste 7.000 de MWh, producție în bandă. Asta e realitatea, o constatăm cu toții. Ca urmare a acestor măsuri- și pot să spun că în mandatul meu nu am închis niciun megawatt, grup pe cărbune, pe gaz sau alte grupuri, din contră- s-au pus în funcțiune undeva la 1.200 de MWh noi anul trecut, ceea ce reprezintă un record pentru ultimii ani; inclusiv parcuri eoliene, după un deceniu de secetă”, a spus ministrul Energiei.
În același timp, Sebastian Burduja a subliniat că România a ajuns dependentă de importuri la vârfurile de consum, în special seara. „Țara noastră a ajuns să importe energie- culmea- pe cărbune în state precum Serbia care nici măcar nu este în UE sau Bulgaria. Noi nu mai poluăm, dar poluează alții și noi importăm energie produsă de ei, la un preț cu siguranță mare”.
În această problemă a energiei, a mai spus ministrul, sunt trei elemente de urmărit: securitate energetică, competitivitate sau accesibilitate și energie curată.
„Trebuie să se aprindă becul, în primul rând, deci securitate energetică şi independenţă. Trebuie să avem o energie competitivă, iar pentru asta trebuie să producem mai mult. Piața europeană a energiei nu este o piață corectă. Dacă România a fost un bun cetățean și și-a dezvoltat interconexiuni cu toate statele vecine- când Europa de Vest produce energie mai ieftină, noi nu beneficiem de acea energie și plătim prețuri de două, trei sau chiar patru ori mai mari pe piața SPOT decât ce se întâmplă pe PZU în centrul Europei”, a mai menționat Sebastian Burduja.
Acesta și-a încheiat intervenția explicând că toate proiectele demarate în ultimul an și jumătate vor rodi în anii următori, astfel că vom reuși să creștem capacitatea de producție și să reducem dependența de importuri.
Aflat la masa rotundă, în cadrul forumului Dezvoltăm România, Bende Sándor, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților, a subliniat că România a început, ușor-ușor să persevereze, iar economia să funcționeze. „Ce putem face noi în acest moment este să începem reindustrializarea. Romania să fie atractivă pentru investitori. Avem nevoie de stabilitate. Avem nevoie de infrastructură energetică. Stăm destul de bine în ceea ce privește transportul energiei, în distribuția și transportul gazelor naturale”. Bende Sándor a mai spus că atunci când vine vorba despre investiții- România are un criteriu interesant- eficiența economică. „Nu construim rețele pentru că nu este eficient și nu avem investitori pentru că nu avem rețele. Trebuie rezolvat și factorul uman, România nu stă foarte bine când alocă bani din fondurile europene când vine vorba de IMM-uri și de start-up-uri. Nu putem fi competitivi dacă statul nu ne ajută. Cu o productivitate scăzută nu putem să facem față”, a concluzionat acesta.
Corneliu Bodea- CEO-ul Adrem și președintele Centrului Român al Energiei, prezent la forumul Intact, a subliniat o altă problemă cu care se confruntă sectorul energetic. „Cred că ne aflăm în pragul unei situații care ar putea să creeze o nouă dezbinare, respectiv cea între industria de energie și consumatorul energetic. Discutăm foarte mult despre prețuri, însă trebuie să avem în vedere niște realități. Uniunea Europeană nu este o zonă bogată în resurse energetice. România se află pe primele locuri în această zonă economică”, a spus Corneliu Bodea. În același timp, acesta a atras atenția că trebuie să fim conștienți de faptul că cea mai importantă resursă a Uniunii Europene este energia regenerabilă, iar lipsa de dezvoltare în această direcție nu va face decât să crească dependența Uniunii Europene, dar pe zone.
„Mai grav decât să ai energie scumpă este să nu ai energie. Energia regenerabilă nu este scumpă, este cea mai ieftină. Problema este că noi nu putem să utilizăm această energie într-un mod inteligent. Nu investim suficient în infrastructură. Necesarul de investiție în transport și distribuție este estimat în următorii ani la cel puțin 30 de miliarde de lei”, a adăugat Corneliu Bodea.
De altfel, energia curată este soluția pentru un viitor sustenabil, au arătat specialiștii în cadrul forumului. „Tranziția energetică are loc fie că ne dorim, fie că nu. Green deal nu este despre a mulțumi Bruxelles, ci despre a transforma economia României într-o economie competitivă pe termen lung. Competitivitatea vine și din resursele de energie regenerabilă”, a spus George Agafiței, director Afaceri Instituționale și Reglementări în cadrul PPC Energie, prezent la eveniment. Totodată, George Agafiței a dorit să atragă atenția asupra faptului că nivelul de investiții în rețele este determinat de statul român prin reglementatori. „Dacă se creează un cadru stimulativ pentru a atrage capital de investiții în rețele, sectorul privat este total pregătit să îndeplinească aceste cerințe”, a mai adăugat el.
Și piața serviciilor de salubrizare întâmpină provocări în 2025. Cristian Pascu, președintele CA IRIDEX Group Salubrizare, a povestit la forumul Dezvoltăm România, făcând referire la investiții, că există situații în care nu este prevăzut un caiet de sarcini elaborat, care să cuprindă cerințe echitabile în toate zonele țării. „În unele zone investițiile sunt obținute de către autoritățile locale, din fondurile europene și sunt puse la dispoziția operatorului de salubritate care plătește o redevență. În alte zone, însă, operatorul de salubritate face aceste investiții; matricea riscurilor cade în totalitate pe el”.
Cristian Pascu a mai adăugat faptul că plata acestui serviciu este lăsat tot la îndemâna diferitelor părți, iar sistemul este subfinanțat. „Dacă ne referim la plata serviciului de către populație prin tarif- rata de încasare este, de multe ori, și sub 50%. Operatorul face investiții, iar încasările nu acoperă costurile de finanțare. În alte situații în care serviciul este achitat de aceste OAT-uri. Banii ajung să fie direcționați către alte domenii de activitate, operatorul prestează servicii și ajunge să aibă restanțe majore în încasarea acestor bani. Ar trebui făcute niște reglementări la nivelul autorităților, astfel încât serviciul să fie plătit către operator”, recomandă președintele CA IRIDEX Group Salubrizare.
Indiferent de domeniul de activitate, antreprenorii au o șansă în plus să se facă auziți dacă lucrează împreună, cu un scop comun, este de părere Dragoș Anastasiu, președintele Eurolines Group, prezent, de asemenea, la forumul Dezvoltăm România.
„România a crescut foarte mult dacă ne uităm în cifre, dar nu s-a dezvoltat. Nu ne-am văzut unii pe alții și ne-am împărțit în găști . Am avut un tip de mindset timp de 35 de ani; oamenii de afaceri s-au văzut pe sine, politicienii la fel. Când ești în gașcă e greu să te dezvolți.”. Acesta crede că, deși România a crescut frumos, și-a pierdut câteva milioane de oameni, atât din cauza clasei politice, cât și din cauza angajatorilor.
În același timp, Dragoș Anastasiu a tras un semnal de alarmă și pentru clasa politică. „Cred că antreprenoriatul este vârful de lance care trage această societate după el. Trebuie să fim ajutați de un cadru simplificat creat de zona administrativă. Modul de a face politică trebuie schimbat. Nu mai merge cu ordonanțe care pe 27 decembrie vin și pun schimbări pe 1 ianuarie. Nu fucționează așa o dezvoltare”, a concluzionat omul de afaceri din turism.
La masa discuțiilor, mulți reprezentanți ai unor companii de top din țară au avut întrebări pentru decidenți. „Cum se poate dezvolta România, unde costurile de finanțare sunt în creștere și ratingul de țară este în jos, unde încă nu avem euro, care e modelul de dezvoltare economică?- a intervenit Andrei Ursulescu, CEO Scandia Food”.
România „suferă” și atunci când vine vorba de fabricile din industria chimică- cândva „motoare” importante ale economiei.
Fabricile de energie de biomasă sunt oprite în România pentru că o reglementare a rămas suspendată. La o energie de trei ori mai scumpă- nu doar în România, ci și în Uniunea Europeană, dezindustrializarea- începută deja de peste doi ani- va continua. Are loc un fenomen nou: politicile americane sunt mai bine coordonate, iar Europa- cu toții intuim că va răspunde mult mai greu la asta”, a spus Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex, în cadrul forumului Intact.
Dacă lanțurile mari din economie (metalurgia, chimia, materialele de construcții) nu vor fi protejate în fața acestei competiții dintre blocurile economice, atunci toți participanții la economie, inclusiv bugetarii, vor suferi, a avertizat Ștefan Vuza. „Într-adevăr, s-a schimbat în bine regiunea și țara, dar noi nu ne-am mai adaptat. Din 74 de combinate au mai rămas 14. Acum companiile trebuie să aibă o umbrelă comună, pentru că jocurile sunt, deja, între țări”, a concluzionat președintele Chimcomplex.
Deloc optimist în ceea ce privește relația antreprenorilor cu statul român, Marian Alecu, acționar City Grill Group, a declarat că, din perspectiva sa, niciodată clasa politică nu a fost mai refractară și mai puțin pregătită să asculte opiniile mediului de afaceri. „Avem cea mai mare taxare a forței de muncă din Europa. Nu credeți că ar fi timpul să stabilim o strategie pentru această țară? Mediul de afaceri din România este incert, plin de imprevizibil”, a spus Marian Alecu, prezent la masa discuțiilor.
În aceeași notă, Raul Doicescu, fondatorul Bog`Art, a menționat că niciodată nu au fost gândite măsuri pe termen lung. „Mediul de afaceri este un partener al Guvernului, iar parteneriatul se face prin intermediul comunicării. Lucrurile nu merg mai bine pentru că punem taxe noi sau pentru că eliminăm facilități”, a atras atenția acesta.
De altfel, Elena Barabancea, directorul IRIDEX Group Salubrizare, a subliniat că deciziile luate la finalul anului trecut vor scădea PIB-ul în viitorul apropiat și vor crea dezechilibre. „Vor fi urmări în evoluția firmelor care se pot închide, pot intra în insolvență sau chiar faliment. Pentru asigurarea unei predictibilități în mediul de afaceri am propune ca aceste politici fiscale, inclusiv bugetul de stat- să fie multianuale, să nu fie necesară elaborarea în fiecare an”, a spus Elena Barabancea.
Pentru că dialogurile din cadrul forumului Intact Media Group s-au întrepătruns, iar reprezentanții Guvernului au avut ocazia să le ofere răspunsuri antreprenorilor, dar și reprezentanților companiilor din energie și nu numai, Radu Oprea, șeful cancelariei Prim-Ministrului României, a avut câteva intervenții în care a precizat care este viziunea Executivului pe termen mediu și lung și de ce s-a apelat la unele soluții.
„România are o tradiție veche în petrol și gaze și pentru acest lucru avem un avantaj competitiv cu celelalte state membre. Tehnologiile, în timp, vor deveni mature și atunci energie mai multă și mai ieftină. Avem posibilitatea de stocare a carbonului, avem gaz în România. România ar trebui să fie cea mai bună posibilitate de a investi din toată Europa”.
Radu Oprea a vorbit și despre împrumuturile României.
„O să spuneți că ne împrumutăm prea mult. Dar dacă ne uităm în dezvoltarea statelor europene, veți vedea că Germania a depășit deficitul structural de cel puțin 14 ori, că Spania mai bine de atât, Franța la fel. În momentele în care statele au avut nevoie să se dezvolte au apelat la bani împrumutați. Lucrul ăsta îl faceți și dumneavoastră, în companii. Așa funcționeză businessul, așa funcționează și economia. Cât timp investițiile vor fi mai mari decât deficitul, eu cred că lucrul acesta este unul bun”.
Pe de altă parte, șeful cancelariei Prim-Ministrului a declarat că, în 2025, Executivul își propune să țină ritmul investițiilor în special în infrastructură, pentru că în afară de fluxul de capital, adică sângele economiei, este importantă și logistica.
„Costurile logistice vor fi mai mici pe fondul aderării la spațiul Schengen. Aderarea la OCDE va veni cu o schimbare din perspectivă economică. Nu se va mai face diferența între capital de stat și privat, este important comportamentul în piață al companiei respective. Eu sunt optimist-temperat , cred că țintele pe care ni le-am propus pentru acest an sunt realizabile. Putem să atragem fondurile și din PNRR ca să dezvoltăm, în continuare, infrastructura rutieră, investițiile în sănătate, educație etc.”, a mai menționat Radu Oprea.
Tot cu privire la investiții, în Capitală sectorul imobiliar bate pasul pe loc atunci când vine vorba despre construcțiile noi.
Bucureștiul și-a diminuat contribuția la PIB-ul național, ajungând la un minim al ultimului deceniu. Sectorul imobiliar, care a fost întotdeauna un motor al acestei contribuții, traversează o perioadă critică, cu un impact extrem de negativ în PIB-ul național. Impactul este cauzat de blocajul generat la nivelul Bucureștiului, a declarat Mihai Păduroiu, CEO-ul One United Properties. În cifre, pierderile de venituri fiscale din perioada 2023-2026 reprezintă 18 miliarde de lei, a mai spus acesta. „Chiriile au crescut în București, față de anul trecut, cu 20%. Prețurile medii pentru dezvoltări rezidențiale au crescut în 2024 cu 21%. Asta în timp ce livrările au scăzut cu peste 30% pentru dezvoltările rezidențiale noi, iar pentru următorii doi ani sunt estimate livrări de ZERO metri pătrați de birouri- pe fondul blocajului administrativ de la nivelul Bucureștiului”, a subliniat Mihai Păduroiu.
Acesta a mai spus că în România costă doar 50 de lei deschiderea unei acțiuni litigioase pe cale de atac, asupra unui document urbanistic în vigoare și că orice acțiune litigioasă deschisă cu această sumă blochează orice finanțare pe care proiectul respectiv o accesează.
Un alt jucător important din economie prezent la forumul Dezvoltăm România este Cristian Erbașu, directorul general al Construcții Erbașu. Antreprenorul a ținut să precizeze faptul că în România există un progres evident, însă fără un dialog constructiv între cele două părți, stat și privat, nu se pot găsi soluții pentru provocările actuale. „În momentul acesta, statul are o atitudine dominantă; sunt multe blocaje din cauza acestui aspect, însă solicită taxe cât mai mari și cât mai repede posibil. O țară care nu are salarii foarte mari are impozite foarte mari pe această zonă”.
Atât în ceea ce privește aceast aspect și nu numai, Ministerul Muncii joacă un rol important în domeniul antreprenoriatului, prin politicile sociale pe care le face, a evidențiat Florian But, secretar de stat în Ministerul Muncii. De altfel, Florin Cotoșman, președintele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, a explicat viziunea sa asupra fenomenelor care au loc pe piața locală.
„Trăim o realitate crudă: România a devenit o țară exportatoare de forță de muncă. Este obligată să se modernizeze, să răspundă noilor cerințe de pe piața muncii. Realitatea este că orice înseamnă măsurile de reglementare a șomajului este reglementat de legea 76 din 2002. Una dintre soluțiile pe care le propunem pentru rezolvarea deficitului de forță de muncă este identificarea a 275.000 de persoane inactive, înregistrarea lor în registrele ANOFM și integrarea lor pe piața muncii. Această activitate va fi integrată în cadrul unui proiect”, a spus Florin Cotoșman.
Din ianuarie 2025, instituția pe care o reprezintă Cotoșoman se află în plin proces de modernizare. „Am obținut o finanțare de la Uniunea Europeană și vom avea, astfel, 183 de milioane de euro pentru îndeplinirea unor rezultate. Implică un număr de 21.000 de angajatori care urmează să intre în grupul țintă pentru acest proiect”, a spus președintele ANOFM.
Discuțiile despre importanța resursei umane, precum și a politicilor fiscale îndreptate spre mediul de afaceri au continuat în cadrul forumului prin intervenția lui Ionuț Tănase, Head of corporate and Regulatory Affairs în cadrul BAT România, prezent de peste 27 de ani în România.
„Oamenii noștri sunt români, sunt importanți pentru noi, avem aproape 4000 de angajați în cele trei entități. Avem o fabrică la Ploiești de care suntem foarte mândri, am investit peste 500 de milioane de euro în ultimii ani. Eforturile noastre nu au încetat să dea roade. Doi ani la rând, 2020 și 2021 am fost primul mare contribuabil la bugetul statului. Plătim taxe considerabile. În 2023 am plătit 11 miliarde de lei accize și TVA”, a spus Ionuț Tănase care a evidențiat, încă o dată, nevoia de predictibilitate fiscală, consultare și dialog.
„Eforturile noastre se transformă în venituri sustenabile pentru bugetul statului. Măsurile legislative ne dorim să fie anunțate și discutate cu mediul de afaceri. Asistăm cu interes la ceea ce se va întâmpla în continuare. Dezvoltăm proiecte culturale și sociale, dar avem nevoie de această predictibilitate”.
De o voce puternică și măsuri complementare din partea statului au nevoie și retailerii care se zbat să aducă la raft producțiile românești.
„Noi, la Penny, vorbim despre produse Triplu Ro – ceea ce înseamnă că ingrendientul principal ne dorim să fie din România, procesarea și ambalarea să fie în România. Ne-am propus inițial ca 60% din sortimentul de la raft să fie Triplu Ro; până acum nu am atins acest obiectiv, însă asta înseamnă că trebuie să fim mai buni. Trebuie să avem alături de noi cât mai mulți parteneri, cât mai mulți reprezentanți din toate domeniile”, a spus Irina Butnaru, Head of Corporate Communications, Penny România.
În același timp, Irina Butnaru a evidențiat că retailerul își propune să influențeze balanța comercială a României și să rămână un angajator de top.
„Ne dorim gustul românesc după preț și după promoție. Este vorba și despre sustenabilitate, pentru că amprenta de carbon scade și produsele sunt proaspete. Anul acesta împlinim 20 de ani de când suntem pe piața din România și depășim 7.000 de angajați, iar planul este să devenim un angajator și mai puternic”, a mai spus Irina Butnaru.
Rând pe rând, reprezentanții companiilor prezenți la evenimentul organizat de Intact Media Group au cerut Guvernului să se aplece mai mult către problemele actuale cu care se confruntă. „Modificările legislative de la finalul anului trecut care au eliminat nivelul minim al impozitului pe cifra de afaceri a reprezentat un lucru bun pentru că tot anul 2024 a însemnat și o concurență neloială din partea firmelor mici care nu s-au supus acestui prag”, a subliniat Nicolae Bănică, CEO-ul Oscar Downstream.
Bunăstarea economiei este strâns legată și de bunăstarea sistemului de sănătate din România. Dr. Ovidiu Palea, fondatorul grupului Nord, prezent pentru prima dată la forumul Dezvoltăm România, a declarat că deși țara noastră a evoluat la acest capitol este, încă, departe de un ideal.
„Sistemul public trebuie să susţină masa. Iar privatul trebuie să vină ca un suport. Ne confruntăm cu o mentalitate veche, în care suntem o concurenţă pentru stat, nu o soluţie. Facem medicină privată cu creştere de la an la an pe buzunarul pacientului. Este un mecanism greşit. Statul este obligat să ofere pacienţilor ceea ce încasează”, a atras atenția Dr. Ovidiu Palea.
Și Andreea Minuță, directorul executiv al diviziei de abonamente din cadrul Rețelei private de sănătate REGINA MARIA, a atras atenția asupra necesității unui sistem bine pus la punct, atent la nevoile pacienților din România. De altfel, Rețeaua privată de sănătate Regina Maria va sărbători în acest an 30 de ani de la înființare. „Peste 6,5 milioane de pacienți ne-au vizitat, am investit peste 250 de milioane de euro în infrastructura medicală și am ajuns la peste 11.000 de angajați și colaboratori. De câțiva ani, considerăm digitalizarea esențială în asigurarea serviciilor medicale la cele mai înalte standarde. Această perspectivă este cea care ne-a ghidat să fim pionieri în a găsi diverse soluții tehnologice”, a spus Andreea Minuță, prezentă la forumul moderat de Alessandra Stoicescu.
Economia locală se află într-un moment de inflexiune- este de părere și Ionuț Lianu, ofițer șef Management Active și Pasive în cadrul CEC Bank. „Investitorii internaționali se uită la ce înseamnă planul economic, excel-ul fiecărei țări. Din punctul ăsta de vedere România s-a mișcat foarte bine, a ajuns la 80% din PIB-ul UE. Ultimii ani au însemnat un proces de convergență, gravitația Uniunii Europene, lucrurile au mers oarecum de la sine. Odată ajunși la acest nivel de 80%, să trecem dincolo de el va fi o altă provocare”, a subliniat Ionuț Lianu la forumul Dezvoltăm România.
De aproape zece ani, Intact Media Group reușește să așeze la aceeași masă, prin aceast proiect, cei mai importanți jucători din economie, împreună cu reprezentanți ai statului, aflați în măsură să le răspundă temerilor și propunerilor pentru a putea dezvolta, umăr la umăr, mai departe, România.
„Când făceam revista Români care Dezvoltă România , anul trecut, nu știam în ce haos va ajunge societatea. Acești oameni- cei mai importanți din România dintr-un anumit punct de vedere- sunt cei care au zeci de mii de angajați, sunt cei care pun țara în mișcare, sunt antreprenori care ajută țara să fie în creștere economică”, a mărturisit Alessandra Stoicescu, directorul executiv al Intact Media Group și moderatoarea acestor dezbateri. Invitații forumului de anul acesta sunt, de altfel, o parte dintre românii care dezvoltă România și care o fac să conteze pe harta economică a Europei.