O familie de arhitecți din Belgia a ales să se stabilească în județul Sibiu, renunțând la viața urbană din Leuven pentru apropierea de natură și arhitectura medievală a orașului.
Potrivit Danielei Cîmpean , cei doi părinți, Miechel și Raluca, trăiesc fără mașină, folosind transportul public, bicicleta sau mersul pe jos. „Este grozav pentru arhitectura sa medievală și, mai ales, pentru natura sălbatică. În Belgia nu avem munți, iar cei de aici sunt fantastici”, spune Miechel, tatăl Celiei.
„Sibiul este un oraș cu un șarm aparte, aproape de munte. Important este că aici nu ai nevoie de mașină. Folosim transportul în comun, bicicleta sau mergem pe jos. Simplu” , a adăugat el.
Raluca, arhitect urbanist specializat în revitalizarea spațiilor publice și dezvoltare durabilă, a descoperit Sibiul în perioada în care orașul se pregătea pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.
„Eram studentă la Universitatea de Arhitectură «Ion Mincu» din București și veneam în practică la Sibiu. Făceam tot felul de măsurători, studii, învățam meserie. Mi-a plăcut orașul încă de pe atunci”, povestește Raluca.
Cei doi lucrează la proiecte de arhitectură în Germania, Elveția și Belgia, unde, spun ei, spațiul public este tratat diferit.
„În cartierele noi constat o lipsă a spațiului verde, o arhitectură plictisitoare, o oarecare lipsă a viziunii de ansamblu și a grijii pentru spațiul public”, descrie Miechel situația Sibiului și a zonelor adiacente. Raluca observă că „belgienii fac ca orice colț de stradă să «înverzească»”.
Deși nu au proiecte proprii în Sibiu, au susținut ateliere interactive pentru copii prin „Științescu Hub”, unde au discutat despreși importanța spațiilor publice verzi, a școlilor, pistelor de biciclete și a transportului public ecologic.
Celia, fetița de 9 ani care scrie cărți și iubește muntele
Celia, fiica lor de nouă ani, vorbește fluent engleza, româna și flamanda. S-a născut în Leuven și este printre puținii copii care nu doar citesc, ci și scriu cărți. Prima sa carte, „Pax, vulpoiul curajos”, a fost prezentată la Biblioteca Astra Sibiu, în fața a zeci de elevi. „Să scriu înseamnă să-mi las sentimentele și imaginația libere”, spune Celia. „Am constatat că știu multe cuvinte și că am imaginație.”
Pe lângă pasiunea pentru scris, Celia este o montaniardă înverșunată și face parte din grupul „Micii Montaniarzi”, format în cadrul programului Anii Drumeției. Preferă traseele din Munții Făgăraș, în special Valea Sâmbetei, zona Bâlea Lac și Lacul Călțun. „Și oamenii cu care merg pe munte sunt speciali”, spune ea.
Deși a publicat deja o carte, Celia nu vrea să devină scriitoare, ci actriță. „Am patru mari pasiuni: cititul, scrisul, teatrul și drumețiile în natură. Totuși, teatrul este pe primul loc.”
Celia nu își dorește haine sau gadgeturi scumpe, ci se bucură că merge la școală cu autobuzul și nu își invidiază colegii aduși cu mașina. Cartea a fost scrisă ca un cadou pentru învățătoarea ei de la Școala Andreiană din Gușterița, cu ocazia zilei de naștere a acesteia. Pe traseele din Făgăraș, Cindrel sau Lotrului, Celia poartă mereu în rucsac o carte, pe care o citește în pauzele de drumeție.
Galerie Foto